Ediția #105
Bună dimineața,
În 24 martie am marcat trecerea primei luni de la ordinul de invadare a Ucrainei de către Rusia, dat de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Probabil că o parte dintre dumneavoastră, cititorii Misreport, simțiți deja efectele fluxului de informații false și propagandă pro-Kremlin, dar și ale încercării constante de a face diferența între informațiile valide și verificate și conținutul fals sau propagandistic referitor la război.
👉 Poate vă simțiți obosiți sau poate teama și incertitudinile vă sporesc anxietatea. Experții spun că v-ar ajuta să simțiți că faceți ceva practic pentru a ajuta. De pildă, puteți să vă oferiți voluntari pentru organizații care îi ajută pe cei aflați în nevoie. Un alt sfat ar fi să evitați să citiți informații negative înainte de somn sau la prima oră, dimineața. (The Conversation)
👉 Dacă simțiți, totuși, cum își fac loc apatia și sentimentul că informațiile despre război aduc cu sine un soi de banalizare a răului, probabil ar trebui să știți că e firesc. O opinie a cercetătorilor Rory Finnin și Jon Roozenbeek, publicată de Politico, ilustrează obiectivele pe care dezinformarea Kremlinului le urmărește.
Ele au legătură cu sentimentul de care scriam mai sus.
În săptămânile și lunile care urmează, scriu cei doi, ar trebui să ne pregătim ca mașinăria de dezinformare a regimului de la Kremlin să inducă și mai multă confuzie în spațiul informațional, dar, în același timp, să adâncească percepțiile negative și să încerce să radicalizeze segmente de public. Apatia în fața valului de informații, dar și sentimentul neputinței sunt printre efectele care apar în timp și care sunt oricum urmărite de sursele de dezinformare.
👉 Cu atât mai mult cu cât acum Rusia s-a adaptat și folosește armele „dușmanului”: adică își promovează propaganda inclusiv prin așa-zise materiale de verificare a conținutului online. Mai precis, marchează drept „fake news” conținut real și verificabil, cu intenția de a dilua și mai mult încrederea în orice sursă de informare. (The Journal)
👉 La acestea se adaugă stresul și incertitudinile cauzate de menționarea tot mai deasă a amenințărilor cu arme chimice. Atlantic Council trece în revistă ce pași va urma Vestul, în cazul în care Vladimir Putin ar apela la acest tip de agresiune.
👉 Metodele de diseminare a propagandei se diversifică și ele, ieșind din spațiul online. Astfel, Digi24 semnalează că duminica trecută, la Teatrul Național din București, o publicație - denunțată public ca fiind de propagandă extremistă - a fost împărțită publicului la Sala Studio a instituției.
👉 The Atlantic aduce în fața publicului o altă fațetă a discuției: tacticile folosite în propaganda referitoare la război - și aici vorbim de propaganda Ucrainei - își au rădăcinile în al Doilea Război Mondial și vor modifica felul în care percepem liderii, dar și felul în care aceștia comunică în timpul conflictelor. Autorul mai notează o percepție: că, încet, propaganda se transformă în entertainment.
👉 Între timp, Vladimir Putin a mai semnat o lege care îi pedepsește pe cei care prezintă o versiune diferită despre războiul din Ucraina decât cea a guvernului de la Kremlin și a adăugat la lista de publicații interzise cotidianul german tabloid Bild. (Reuters)
👉 …iar jurnaliștii au început să demisioneze în Rusia din cauză că sunt constrânși să difuzeze propagandă. (France 24)
👉 În România, nu doar războiul din Ucraina a fost ținta dezinformării. RFI arată că persoane și organizații lansează neadevăruri flagrante despre recensământ, cu pericolele care îl privesc pe cetățean dacă își declară CNP-ul, dacă declară câte case are, ce suprafețe au camerele, ce dotări electrocasnice are în locuință. „Sunt intoxicări, lucruri foarte, foarte murdare”, explică profesorul Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.
👉 Oricum, dacă aveți tendința să-i corectați pe ceilalți, care poate propagă teme ale dezinformării Kremlinului, încercați s-o faceți cu blândețe. The Behavioral Insights Team explică de ce reacționăm mai bine la astfel de intervenții corective.
👉 Un studiu pe aproximativ 1000 de participanți voluntari din Germania arată că avem tendința să-i blocăm, pe rețelele sociale, mai degrabă pe cei despre care știm că nu ne împărtășesc opiniile politice. (Nieman Lab)
Știri despre știrile false
👉 #FALS O înregistrare video în care un copil este văzut plângând și târând o pungă de plastic a fost vizionată de milioane de ori în întreaga lume și a fost distribuită în mai multe limbi, cu afirmația că arată un copil ucrainean care a trecut „singur” granița în Polonia. Această afirmație este însă înșelătoare.
Agenția de știri Reuters, care a filmat imaginile, a declarat pentru AFP că băiatul a fost văzut mergând în spatele mamei sale în a doua jumătate a videoclipului. Poliția de frontieră din Polonia a precizat, de asemenea, că băiatul era „cu familia sa” când a trecut frontiera poloneză. (Verificat AFP)
👉 Vladimir Putin folosește tactica de victimizare permanentă în retorica de propagandă și în încercările sale de rescriere a istoriei. The Conversation analizează cât de consistentă e pretenția lui Putin că Rusia a fost mereu o victimă a Vestului.
👉 …și tot Conversation arată că oamenii au ajuns să moară pentru a proteja această variantă alterată a istoriei. Cu toate acestea, Kremlinul a anunțat că programele de studiu al istoriei pentru studenți vor fi unificate, „pentru a preveni răspândirea erorilor”, și toți studenții vor fi obligați să participe și să învețe după aceste cursuri „unificate”.
👉 China dă o mână de ajutor Rusiei și îi amplifică propaganda despre războiul din Ucraina prin intermediul publicațiilor finanțate de guvernul de la Beijing. (Foreign Policy)
👉 Un post de radio din Missouri preia, din 2020, programul de propagandă difuzat de radio Sputnik, cunoscut drept sursă de propagandă a Kremlinului. Proprietarul postului de radio din SUA a declarat că astfel protejează libertatea de exprimare. Jurnaliștii au descoperit că încasează 5000 de dolari pe lună pentru a redifuza programul de propagandă. (AP News)
👉 VIDEO. Cetățenii ucraineni au devenit adevărați combatanți, iar telefoanele lor sunt arme în războiul informațional, arată un reportaj video Al Jazeera care ilustrează și dezastrul din Mariupol.
👉 China Daily, publicație susținută financiar de guvernul chinez, a publicat un fals care pretinde că virusul SARS-CoV-2 a fost creat de către compania medicală Moderna. Falsul e preluat de pe un site din Marea Britanie care aparține unui mecanic din Lincolnshire. (Coda Story)
👉 Tucker Carlson de la Fox News pretinde că de fapt SUA ar fi cea care atacă Rusia cu propagandă. El și-a criticat un coleg de la același post de televiziune, care a demontat dezinformarea legată de existența unor biolaboratoare finanțate de SUA în Ucraina. (The Wrap)
👉 Acel profil zâmbitor de pe LinkedIn s-ar putea să fie un portret fals, generat cu ajutorul tehnologiei digitale. (NPR)
👉 Poate afli pentru prima dată că algoritmul Google „penalizează” articolele care nu se bucură de popularitate, chiar dacă ele prezintă informații verificate și adevăruri. Dacă da, te sfătuim să descoperi cele cinci sfaturi pentru a face căutări mai bune pe motorul de căutare. (The Conversation)
👉 Uniunea Europeană vrea să oblige platformele big tech să obțină acordul persoanelor pentru a livra publicitate în funcție de datele personale și le mai cere acestora să permită alegerea liberă a browserului sau a motoarelor de căutare. (Parlamentul European)
👉 Autoritățile publice din statele membre ar trebui să se pregătească deja pentru a contracara viitoarele campanii de dezinformare care vor viza cu siguranță refugiații ucraineni din spațiul european. (European Policy Center)
👉 Un cercetător american susține că studiul combaterii informării greșite ar trebui să devină o prioritate în rândul oamenilor de știință. (Science Magazine)
👉 2022 ar trebui să fie anul în care înțelegem gravitatea fenomenului de poluare a spațiului informațional cu falsuri și clickbait, evaluează Forumul Economic Internațional. Informațiile greșite sau false au fragilizat societatea și au prelungit pandemia de COVID-19, mai arată acesta.