Ediția #133
Bună dimineața,
Sociologul Vasile Dîncu (PSD) a demisionat, luni dimineața, din fotoliul de ministru al Apărării Naționale, motivându-și gestul prin „perspectiva imposibilității colaborării cu Președintele României, comandantul suprem al Armatei”, potrivit unei postări pe contul personal de Facebook, citată de presa națională.
Reamintim că Dîncu declara la Prima TV, în 8 octombrie, că războiul din Ucraina va mai continua și că „singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia”. Dîncu a mai spus că „țările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia”.
Așa cum am arătat și în Misreport (Ediția 131), nu este clar de ce crede Dîncu că NATO sau SUA ar putea negocia o pace cu Rusia, în condițiile în care nici SUA și nici NATO nu sunt în război cu Federația Rusă. (NATO - declarații oficiale Jens Stoltenberg)
De fapt, propaganda Federației Ruse este cea care încearcă să acrediteze ideea că SUA ar purta un război prin proxy în Ucraina. (The New York Times)
Iulia Joja, profesor adjunct la Universitatea Georgetown, specializată în securitatea europeană și a Mării Negre, a explicat pentru PRESShub că declarațiile lui Dîncu au pus România într-o poziție opusă față de cea a Statelor Unite ale Americii și față de cea a celorlalte puteri aliate.
Dealtfel, declarația fostului ministru al Apărării a fost preluată de către TASS, agenția de presă de stat de la Moscova, precum și de portalul gazeta.ru. (defapt.ro)
Demisia lui Dîncu vine cu două zile înainte de vizita premierului Nicolae Ciucă la sediul NATO, unde va fi primit de Secretarul General Jens Stoltenberg. (Agerpres)
„Problema este că mulți dintre cei care au crescut în democrații liberale pașnice și prospere încep să ia forma lor de guvernare drept ceva de la sine înțeles.
Pentru că nu au experimentat niciodată o tiranie reală, ei își imaginează că guvernele lor alese în mod democratic sunt ele însele dictaturi malefice care complotează pentru a le lua drepturile, fie că este vorba de Uniunea Europeană sau de administrația de la Washington”, spune politologul și scriitorul Francis Fukuyama, citat de Adevărul.
Fragmentele traduse sunt extrase dintr-un eseu amplu, publicat în The Atlantic, în care Fukuyama pledează pentru democrațiile liberale, subliniind că niciuna din alternativele la această formă de organizare politică nu pare să aibă rezultate mai bune.
Politologul vorbește despre fragilitatea statelor autoritariste, care par să câștige teren în simpatia populară, și, în contrabalans, despre ascensiunea extremelor politice în interiorul democrațiilor liberale.
„Democrația liberală nu va redeveni populară decât dacă oamenii sunt dispuși să lupte pentru ea”, mai spune Fukyama.
👉 #FALS Utilizatorul de Facebook Dragoș Bistriceanu-Oficial susține, într-un video, că Departamentul de Sănătate Publică din Florida a publicat un studiu care demonstrează că vaccinurile antiCovid cu tehnologie ARN mesager cresc riscul de stop cardiac pentru bărbații între 18 și 39 de ani. Factual a verificat documentul la care face referire utilizatorul și arată că acesta nu este un studiu științific, ci o analiză parțială a unor date.
👉 #DEZINFORMARE Nu, militarii români nu au participat la activități de instruire în Moldova, așa cum susțin surse de propagandă pro-ruse. Presupusa informație a fost demontată de Ministerul Apărării Naționale. (HotNews)
👉 8 mituri legate de vaccinarea anti-HPV, demontate prin dovezi științifice. De ce e recomandată imunizarea copiilor între 9 și 12 ani, care nu sunt activi sexual. (Libertatea)
👉 #CONTEXT Cu o armată decimată de înfrângeri, Putin mizează pe iarnă, terorizarea civililor ucraineni și ipotetice lovituri decisive pentru a redobândi inițiativa, scrie istoricul Cosmin Popa într-o analiză pentru Veridica.ro.
👉 BONUS READ Dacă vă gândiți să investiți în produse financiare recomandate de influenceri, poate ar fi bine să citiți întâi povestea lui NFTescu.
Materialul Euronews România deschide încă o fereastră spre discuția asta de care avem nevoie: câtă încredere ar trebui să avem în opiniile influencerilor referitoare la subiecte pe care nu le stăpânesc. (de pildă, vaccinuri, wink wink)
👉 VIDEO. Într-un clip de aproape 6 minute, Deutsche Welle analizează imagini filmate pe străzile din Bucha (Ucraina), după retragerea forțelor ruse, în aprilie.
Imediat după retragere, Ucraina a atras atenția asupra masacrului din Bucha, iar propaganda pro-Kremlin a încercat să acrediteze ideea că filmările de pe străzile orașului conțin dovezi că masacrul ar fi fost o înscenare.
Ați auzit de cadavrul care „își mișcă o mână” în timpul filmărilor? În realitate, e vorba de o picătură de ploaie care trece pe parbrizul mașinii din interiorul căreia e făcută filmarea. Puteți vedea și restul explicațiilor, însoțite de mărturii ale experților, în video-ul DW.
👉 NAFO este o mișcare online globală, născută pe rețelele sociale, și care acționează ca o veritabilă „armată virtuală” împotriva propagandei Rusiei referitoare la invadarea Ucrainei.
NAFO - North Atlantic Fellas Organization - combate dezinformarea pro-rusă cu mult umor și tactici de trolling - mai precis, scufundând-o într-un ocean de meme și postări care ironizează și pun în lumină minciunile și ridicolul comunicării Federației Ruse. (The National Interest)
Personalități precum prim-ministra Letoniei, Kaja Kallas, sau politicianul republican Adam Kninzinger susțin public acțiunile NAFO.
…dacă vreți să înțelegeți cum acționează NAFO, puteți să căutați postările însoțite de haștag-urile #NAFO și #NAFOfellas, pe Twitter. Eu fac asta din septembrie, la răstimpuri, atunci când am nevoie de puțin faith in humanity restored :)
👉 Două think-tank-uri din Regatul Unit atrag atenția că zeci de editori Wkipedia au încercat să altereze conținutul paginii referitoare la războiul declanșat de Rusia în Ucraina de pe enciclopedia online. Raportul publicat numește aceste editări „suspicioase”. (Gizmodo)
👉 Cancelaria Guvernului din Letonia a publicat un ghid de recunoaștere și combatere a dezinformării, destinat cetățenilor. Obiectivul Cancelariei este sprijinirea oricărui locuitor al Letoniei să poată lupta împotriva dezinformării pro-Kremlin sau din alte surse. Experții din cinci universități au participat la crearea ghidului. (Latvian Public Broadcaster)
👉 Un proiect de lege inițiat de o senatoare republicană și un senator democrat din SUA dă dreptul Comisiei Federale de Comunicații să oblige difuzorii de conținut audio și video să verifice și să declare transparent sponsorizărilor străine ale programelor difuzate.
„Guvernele străine nu ar trebui să aibă posibilitatea de a se ascunde după companii fantomă pentru a finanța informarea greșită și propaganda”, a declarat unul dintre inițiatori. (Reuters)
👉 Global Witness, un ONG care militează pentru drepturile omului, a testat vigilența Facebook și YouTube în ceea ce privește conținutul politic sponsorizat.
Astfel, organizația a produs mai multe reclame politice cu conținut fals, referitoare la alegerile din Brazilia. Au fost toate aprobate de YouTube și în proporție de 50% de Facebook. ONG-ul a retras reclamele înainte ca acestea să fie amplificate de cele două platforme. (The Guardian via Libertatea)
👉 …și tot YouTube, Facebook și TikTok au permis răspândirea informațiilor greșite referitoare la sănătatea reproducerii și avort, din cauză că nu au o politică de conținut care să vizeze acest tip de conținut fals. (Axios)
👉 …în timp ce o serie de documente scurse de la Facebook arată cum a devenit platforma „hub-ul de falsuri referitoare la COVID-19 al internetului”.
Documentele prezentate de Gizmodo arată că angajații companiei erau conștienți de cantitatea de falsuri antivaccin propagate pe propria platformă, dar au eșuat în a implementa măsuri riguroase pentru a combate fenomenul, de teama reacțiilor din mediul politic, în condițiile în care mulți politicieni și aleși din SUA au preluat și amplificat mesajele care promovau scepticismul față de vaccinare.
👉 Unii oameni cred falsurile și teoriile conspiraționiste în ciuda dovezilor științifice factuale. Cercetătorii de la Universitatea Julius-Maximilians din Würzburg au vrut să înțeleagă de ce.
Potrivit cercetării lor, persoanele care au anumite trăsături de personalitate - de pildă, cele care plasează beneficiul personal ca fiind întotdeauna cel mai important - sunt mai susceptibile să susțină falsuri, chiar după ce au fost dovedite ca fiind falsuri. (phys.org)
👉 Conspiraționistul Alex Jones, despre care arătam în ediția trecută Misreport că a fost condamnat de un juriu din Connecticut la plata a aproape un miliard de dolari pentru răspândirea de minciuni, e văzut ca un fel de „erou al libertății de exprimare” printre unii membrii ai dreptei conservatoare din SUA.
O analiză The Atlantic arată că dreapta conservatoare care îl protejează pe Jones nu face diferența dintre fapte și opinii și refuză regulile, atunci când trebuie să îi fie aplicate.
👉 Șeful Curții Supreme Electorale din Brazilia consideră că activitatea platformelor sociale de a reduce falsurile referitoare la alegerile prezidențiale de la finalul lui octombrie a fost dezastruoasă, între cele două tururi de scrutin.
Acesta a cerut platformelor precum YouTube, TikTok sau Kwai să șteargă conținutul semnalat de Curte în maxim cinci ore de la transmiterea solicitării. (Folha de S.Paulo)
👉 Statul New Jersey (SUA) a dat în judecată cinci companii petroliere: ExxonMobil, Shell Oil, Chevron, BP și ConocoPhillips, pentru rolul acestora în răspândirea falsurilor referitoare la schimbările climatice. (The Guardian)
👉 Un material produs de CNBC și interpretat cu erori este folosit pe rețelele sociale din SUA pentru a demonstra că așa numitele “chemtrails” ar fi reale și ar răspândi chimicale toxice.
În realitate, e vorba doar de răstălmăcirea informațiilor reale prezentate de CNBC. The Seattle Times trece în revistă și alte falsuri virale în SUA în ultima perioadă, demontate.
👉 Un focar de Ebola din Uganda, din 2014, și falsurile propagate în jurul acestuia au fost amplificate de personaje precum Donald Trump, publicația conservatoare Breitbart sau chiar Agenția de Cercetare a Internetului - adică fabrica de trolli a Kremlinului. Coda Story pune în oglindă falsurile din 2014 cu cele care circulă acum în Uganda.
👉 Meta, compania mamă Facebook, va închide din primăvara viitoare funcționalitatea Instant Articles. PressGazette citează relatări care susțin că astfel Meta ar putea renunța să le mai plătească publisherilor din SUA pentru conținutul publicat prin Instant Articles.