Ediția #137
Bună dimineața,
Prieteni, aceasta este ultima ediție Misreport pe care o trimitem spre voi de pe platforma Revue, care a găzduit până acum newsletter-ul nostru. După preluarea Twitter de către omul de afaceri Elon Musk, am găsit surse credibile (Platformer) care susțin că Twitter va renunța la Revue, ca atare, am decis să acționăm preventiv și să ne mutăm pe Substack :)
Ce înseamnă asta? Misreport va continua să ajungă în inbox-urile voastre marțea dimineața, doar că va folosi alt serviciu de găzduire și mailing. Ovidiu a făcut un research zilele astea și a identificat noua platformă pe care o vom folosi. Nu e nevoie să faceți nimic suplimentar pentru a ne citi în continuare.
Am decis să vă anunțăm înainte de mutarea propriu-zisă pentru că știm din proprie experiență (Codruța) că e mai greu să ne adaptăm la schimbări, mai ales atunci când ele au legătură cu interfața unor produse media cu care ne-am obișnuit într-un format anume :)
Noul format Misreport, pe care am exersat în ultimele zile, nu e foarte diferit de cel cu care v-ați obișnuit în ultimii doi ani și eforturile noastre s-au concentrat pe a vă oferi aproximativ aceeași experiență ca până acum.
Vă mulțumim pentru înțelegere și ne revedem marțea viitoare!
The Conversation deschide o dezbatere care vizează unul din cele mai noi show-uri difuzate de Netflix, pe care e posibil să-l fi descoperit deja, de week-end-ul ăsta, pe platformă: Ancient Apocalypse.
Prezentat de Netflix ca un „documentar de televiziune” (docuseries), show-ul îl urmărește pe Graham Hancock, un autor de cărți care lansează mai multe ipoteze pseudoștiințifice referitoare la istoria antică. Hancock este absolvent de sociologie la Durham University și a muncit ca jurnalist în diverse redacții din Regatul Unit. (Wikipedia)
Din 1992, a început să susțină mai multe ipoteze pseudoștiințifice legate de istoria antică - mai precis, că ar fi existat o civilizație avansată care a dispărut - și pe care o conexează cu legenda Atlantidei.
Iar motivul pentru care nu găsim dovezile acestei civilizații avansate e că… ei, bine, au dispărut în urma unui cataclism sau sunt sub apă acum.
Hancock critică, în primul episod al show-ului difuzat de Netflix, arheologii “mainstream” - adică cei care chiar au studii în arheologie și lucrări publicate în reviste științifice omologate, și susține că aceștia ar practica „cenzura”.
Discursul său seamănă cu cel al altor personaje care, atunci când sunt surprinse că propagă falsuri, se plâng că sunt cenzurate. (Washington Post)
Un arheolog explică pentru The Conversation că Hancock nu face decât să se poziționeze drept victimă a unei presupuse conspirații globale al cărei scop ar fi să-l împiedice să ne dezvăluie un presupus „adevăr” despre istoria antică.
Doar că ceea ce consideră Hancock ca fiind „adevăr” sunt simple supoziții, fără susținere științifică. Autorii mai atrag atenția că nu avem de-a face cu un documentar, ci cu expunerea, pe durata a opt episoade, a unei ipoteze conspiraționiste prezentate într-un limbaj care demonizează oamenii de știință.
Dealtfel, arheologii din Malta au explicat că una din afirmațiile lui Hancock din show este în mod vădit falsă și nu ține cont de argumentele și contextul istoric. (Times of Malta)
────
Un studiu publicat de revista științifică Current Directions in Psychological Science arată că printre competențele noastre în mediul online ar trebui să existe și antrenamentul mental de a alege cu ușurință ce fel de informații să ignorăm.
Studiul propune trei tipuri de strategii cognitive care ne pot ajuta în acest sens: (NiemanLab)
Curățenia în spațiul digital - adică înlăturarea succesivă a surselor despre care constatăm că ne furnizează conținut dăunător sau chiar periculos
Citirea laterală - adică verificarea informațiilor din alte surse decât cea inițială
Strategia „nu-hrăni-trolii” - care ne îndeamnă să nu răsplătim cu atenția noastră actorii care încearcă intenționat să ne agite sau înșele/manipuleze
Național
👉 #FALS Pagina Doctorul Zilei a postat un link către un articol de pe pagina oficială a publicației cu același nume. Textul care introduce postarea e același cu titlul articolului.
„Un renumit medic american șochează lumea medicală: orice formă de cancer se poate trata în doar câteva săptămâni!”
Doar că în urma verificărilor făcute de Factual, rezultă că „renumitul medic” citat este, de fapt, naturopat, iar presa de limbă germană îl numește „impostor”.
👉 #FALS Premierul canadian Justin Trudeau a postat pe Twitter un mesaj în care spunea: “Canada denunţă decizia barbară a regimului iranian de a impune pedeapsa cu moartea pentru aproape 15.000 de protestatari”. Douăsprezece ore mai târziu, postarea a fost ştearsă, scrie CNN.
Pentru că mesajul postat de Trudeau era, de fapt, o informaţie falsă care a circulat online, uneori împinsă de activişti anti-regim şi care a fost rapid dezminţită de experţi. (CNN via HotNews)
👉 #DEZINFORMARE De câteva săptămâni, Partidul Șor organizează proteste în centrul Chișinăului. Oamenii aduși la proteste sunt plătiți de organizatori, a demonstrat presa de investigație, iar ofițerii anticorupție i-au prins în flagrant pe reprezentanții partidului cu milioane de lei în pungi, destinați protestatarilor, arată Veridica.
Publicația a făcut un rezumat al narațiunilor dezinformative care apar în presa guvernamentală rusă și se referă la tensiunile create în Moldova.
👉 #CONTEXT „Pandemia a fost un război în care fake news-urile ne-au indus în eroare pe toţi. Am rămas cu un sindrom post-COVID, care de acum înainte probabil că va reprezenta patologia principală mult timp”, a spus șeful Secţiei de Boli Infecţioase a Spitalului „Victor Babeş” din Timişoara, doctorul Virgil Musta.
„Sindromul post-COVID înseamnă totalitatea manifestărilor pe care le avem începând din timpul bolii sau imediat după şi care persistă mai mult de trei luni de la boala acută. Peste 58% dintre persoanele care au trecut prin COVID acuză cel puţin un simptom, indiferent dacă a fost o formă severă sau uşoară”, a mai adăugat el. (G4Media)
👉 VIDEO Jurnalistul Marian Voicu explică, în emisiunea Breaking Fake News, difuzată la TVR, detaliile crizei energetice prin care trece Moldova și în ce fel este Moscova direct implicată în această criză. (TVR via YouTube)
👉 #RESURSE Comisia Europeană a publicat un set de criterii și principii orientative pentru profesori și educatori, care să îi ajute atunci când vorbesc cu elevii despre dezinformare și conținut fals. Documentul conține inclusiv sfaturi practice și planuri de activitate.
Internațional
👉 Doi cetățeni ruși și un ucrainean, controlați de Rusia, au fost condamnați de o instanță olandeză pentru doborârea, în 2014, a aeronavei MH17.
Racheta cu care a fost doborât avionul e de proveniență rusească și a fost furnizată de Rusia, iar cei trei condamnați credeau că țintesc un avion militar, a arătat instanța. În urma doborârii avionului, 298 de persoane au murit. (BBC)
👉 Presa de tip samizdat s-a întors în Federația Rusă, doar că acum circulă online, și se numește chiar așa, Samizdat Online. Scopul este același ca în trecut: să scurtcircuiteze, prin informare, propaganda de stat. (El Pais)
👉 O rețea de 43 de conturi de Facebook false, care amplificau concertat conținut negativ referitor la doi jurnaliști hărțuiți și arestați de autoritățile din Maroc, a fost eliminată de platforma de socializare. (DFRLab)
👉 #FALS Nu, Armata SUA nu a găsit dovezi de fraudare ale alegerilor intermediare din SUA, așa cum a susținut un site care se prezintă ca fiind „de satiră”. Reuters Fact Check explică pas cu pas cum a verificat presupusa informație.
👉 Torrents of Truth e o inițiativă digitală creată de opt jurnaliști și activiști din Ucraina, care urcă pe torenți filme sau seriale în care sunt inserate video-uri care arată realitatea de pe frontul din Ucraina, în urma invaziei rusești. (TheRecord.media)
👉 Intel a anunțat lansarea FakeCatcher, despre care susține că detectează video-urile de tip deepfake cu o rată de acuratețe de 96%. (Gizmodo)
👉 Cision, o companie de software utilizat în PR, a cumpărat Factmata, un startup destinat monitorizării conținutului fals și a felului în care acesta se propagă. (TechCrunch)
👉 O angajată concediată de Twitter, a cărei misiune în companie era să scrie algoritmi de moderare a conținutului politic, spune că se teme că valul de concedieri va avea efecte asupra conținutului postat pe platformă. Mai precis, că Twitter ar putea avea o problemă cu moderarea conținutului fals sau înșelător. (rest of world)
👉 …iar NiemanLab trece în revistă 11+ lucruri pe care jurnalismul le va pierde, în cazul în care omul de afaceri Elon Musk distruge Twitter prin măsurile pe care le adoptă ca CEO al platformei.
👉 Cum ar fi dacă utilizatorii social media ar fi și moderatori ai platformelor pe care partajează conținut? Massachusetts Institute of Technology (MIT) a derulat un astfel de experiment la scară mică și a ajuns la concluzia că utilizatorii pot fi capabili să identifice informațiile greșite, fără un antrenament anterior.
👉 Axios se concentrează pe motivele pentru care, la alegerile intermediare (midterms) din SUA, informațiile false referitoare la posibilele fraude electorale nu au avut tracțiune.