Bună dimineața,
Ne apropiem de finalul lui 2022, așa că următoarea ediție, în care facem un rezumat al anului, o veți primi în 20 decembrie, după care echipa Misreport intră într-o binemeritată vacanță.
Iată știrile despre știrile false:
👉 #FALS Liderul AUR, George Simion, minte atunci când afirmă că România „e singura țară din regiune cu pestă porcină”. Factual prezintă datele publice care demonstrează că Simion spune un fals.
👉 #FALS O postare devenită virală susține că autoritățile de la Bruxelles ar decide ce subiecte abordează televiziunile naționale.
Textual, autorul postării notează: „ați citit legea audiovizualului nou modificată? Comisia Europeană dispune ce subiecte să fie tratate cu preponderență de televiziunile pe care dvs le considerați «naționale». Adică, propagandă dictată prin lege!”
Autorul se referă la modificările aduse Legii audiovizualului în iunie 2022, doar că aceasta se referă la obligativitatea difuzării unui anumit tip de programe produse în spațiul european, însă nu la informații, ci la opere - adică filme, seriale sau documentare. (Factual)
👉 #DEZINFORMARE Un fost ofițer american de informații susține că zeci de mii de militari polonezi şi români ar lupta, în uniforme ucrainene, împotriva Rusiei, pe teritoriul Ucrainei. În realitate, niciun stat nu a trimis trupe regulate pe teritoriul ucrainean, suportul şi asistenţa acordată pentru susţinerea luptei împotriva invaziei ruse fiind doar de natură materială.
Ofițerul citat, Scott Ritter, este un cunoscut promotor de știri false, condamnat la închisoare pentru corupere de minori. (Veridica.ro)
👉 #DEZINFORMARE Unele dintre cele mai flagrante minciuni ale Kremlinului despre războiul declanșat de Federația Rusă, menite să submineze ajutorul SUA pentru Ucraina, au fost promovate de figuri importante ale dreptei americane.
Printre aceștia sunt enumerați: negaționistul Holocaustului și suprematistul alb Nick Fuentes, fostul consilier al lui Trump, Steve Bannon, și vedeta Fox News Tucker Carlson, a cărui audiență de milioane de oameni este considerată deosebit de utilă pentru obiectivele rusești. (The Guardian via G4Media)
👉 #PROPAGANDĂ Propaganda de stat rusă se construiește în jurul mitului unei Ucraine aflate în mâinile „naziștilor”, rușii având datoria să-i „elibereze” pe „rusofoni”. Propaganda nu se răspândește numai în Rusia, ci și în teritoriile ucrainene ocupate, unde populațiile se află încă în război. (France24 via RFI)
👉 #CONTEXT Campaniile de propagandă sau dezinformare, de natură a afecta ordinea constituțională, derulate de actori statali sau non statali, au fost incluse printre amenințările la siguranța națională și intră în competențele SRI, potrivit unui proiect de lege care apare pe lista documentelor aprobate de Guvern pe 8 decembrie.
Proiectul este criticat de Asociația pentru tehnologie și internet (ApTI), care susține că nu ar trebui ca SRI să se ocupe cu combaterea dezinformării, mai ales că aceasta nu este definită în proiectul de lege. (Europa Liberă)
AI sau n-ai? 🤖
by Ovidiu Mihalcea
Un editorial din The Verge proclamă că AI-ul a devenit mainstream și trebuie să ne pregătim cu toții pentru ciudățeniile de care ne vom lovi folosind aceste inteligențe artificiale.
NiemanLab scrie despre AI-urile de tip text-to-image
și pericolele acestora. Imaginile generate de acest tip de aplicații au fost folosite neconsensual pentru a genera pornografie sintetică. Și, în general, sunt de ajutor pentru o întreagă industrie care generează conținut fals.Deși în AI-urile dezvoltate de Google (Imagen) și OpenAI (Dall-E) au fost programate limitări pentru a preveni generarea de imagini explicite, software-ul dezvoltat de Stability AI (Stable Diffusion) este open-source
, iar utilizatorii acestuia pot foarte ușor să renunțe la aceste filtre.Ars Technica arată cât de ușor este să generezi conținut defăimător folosind software-ul Stable Diffusion și argumentează că e posibil să trăim într-o epocă în care s-ar putea să ne dorim să postăm cât mai puține fotografii cu noi pe internet, din cauza ușurinței cu care acestea pot fi manipulate. …În defavoarea noastră.
Pentru că feed-urile de social media sunt pline de portrete fantastice generate de funcția Magic Avatar a aplicației Lensa AI, e important să știm mai multe despre riscurile și implicațiile folosirii acestei funcții.
CNET rezumă ce ar trebui să știm înainte să folosim aplicația: anume că Lensa nu păstrează fotografiile originale, dar că acordăm o licență extrem de permisivă asupra imaginilor generate. Partea bună e că acest acord poate fi retras, iar pașii pot fi găsiți în articolul citat.
O altă dezbatere legată de cât de etică este această funcționalitate vine din faptul că Lensa a folosit la antrenarea modelului un set de date gratuit pentru a dezvolta o aplicație comercială, iar în foarte multe dintre portretele generate încă poate fi observată o semnătură a artistului din care AI-ul și-a „inspirat” creația. (Slate)
În urma acestor descoperiri, artiștii australieni își doresc legi mai stricte în domeniul copyright-ului, cu scopul de-a-și proteja creațiile. Cu alte cuvinte, să nu mai fie folosite fără consimțământ în antrenarea modelelor de inteligență artificială. (The Guardian)
Iar dacă arta nu e un subiect suficient de important pentru unii, aflați că există persoane care și-au descoperit fotografiile medicale personale în datasetul LAION folosit în antrenarea Lensa. (PetaPixel)
Pentru că dimensiunea seturilor de date folosite la antrenarea acestor modele de inteligență artificială este una extrem de mare, ele conțin prejudecățile și discriminările prezente pe internet, lucru recunoscut de către Stability AI și de către Prisma Labs, creatorii Lensa. Ambii declară că încearcă să programeze filtre pentru a reduce conținutul problematic pe care modelele le generează.
Multe femei au descoperit că modelul Lensa este misogin după ce acesta a sexualizat inutil portrete (Wired) ce conțineau doar fața persoanei. În plus, modelul tinde să „albească” portretele utilizatorilor de culoare. (The Wall Street Journal)
Guvernul din Marea Britanie discută deja despre introducerea de pedepse pentru genererarea și distribuirea de deepfake-uri sau alte tipuri de imagini intime generate fără consimțământ. (TechCrunch)
O altă clasă de inteligență artificială despre care se discută extrem de mult în ultimele săptămâni este cea a AIurilor conversaționale, un exemplu popular fiind ChatGPT, lansat public recent de către OpenAI. Asta înseamnă că și voi vă puteți face acum un cont și puteți avea o conversație în care să îi cereți să vă scrie o poezie sau un e-mail, chiar și în limba română.
Veți fi uimiți cât de rapid și de bine răspunde la orice cerere, dar și cât de convingător prezintă lucruri ce nu sunt adevărate atunci când greșește. (The New York Times)
La fel ca în cazurile de mai sus, acesta a învățat din seturi de date pline de prejudecăți sau greșeli, dar creatorii încearcă să programeze filtre pentru a le ascunde. Sunt însă cazuri în care utilizatori au reușit să ocoleasă filtrele, iar ChatGPT a scos la suprafață numeroase abordări extremiste, rasiste și discriminatorii. (The Intercept)
Există, bineînțeles, și foarte multe beneficii pe care aceste AI-uri ni le vor aduce, un exemplu fiind un bărbat dislexic care folosește ChatGPT pentru a-i edita e-mailurile înainte de a le trimite la clienți pentru fi corecte gramatical, pentru a suna mai profesional și mai politicos. (The Washington Post)
În final, să ne bucurăm că poliția din San Francisco s-a răzgândit în legătură cu planul de a folosi roboți pentru a ucide suspecți (The Verge) și să admirăm ideile de design interior fantastic generate 100% de inteligență artificială:
În fine, The MIT Press Reader a încercat să răspundă la întrebarea: poate un AI să scrie poezie autentică? N-o să vă dăm spoilere :)
Internațional
👉 Ilya Yashin, figură proeminentă a opoziției din Rusia, ar putea primi o pedeapsă de închisoare cu executare de 8 ani, pentru răspândirea unor așa numite „fake news”. În realitate, după declanșarea invaziei Federației Ruse în Ucraina, Yashin a continuat să vorbească împotriva războiului și s-a pronunțat pentru condamnarea rușilor vinovați de masacrele din localitatea ucraineană Bucea. (BBC)
👉 Rusia încearcă să impună o imagine falsă de „protectori ai drepturilor omului” membrilor grupului de mercenari Wagner, prin canalul TV Russia Today. În realitate, aceștia sunt răspunzători pentru crime de război în Ucraina și Siria. (Polygraph.info)
👉 LinkedIn are o problemă cu conturile false înregistrate în rețea și încearcă să o rezolve. Între 1 ianuarie și 30 iunie, peste 21 de milioane de conturi false au fost îndepărtate din rețea. (CNBC)
👉 China a devenit o superputere globală în domeniul dezinformării și a influențării publicului. Coda Story explorează metodele pe care le-a folosit guvernul chinez de-a lungul timpului pentru a ajunge la acest nivel.
👉 Companiile și departamentele de comunicare ale acestora pot fi și ele ținta unor campanii de dezinformare. PRNews pune la îndemână un kit de reacție rapidă pentru specialiștii care se găsesc în situația menționată.
👉 După ce a determinant Google și Facebook să plătească publisherilor de presă din țară pentru conținutul de presă pe care îl folosesc pe platforme, guvernul australian analizează dacă ar trebui să facă același lucru și cu TikTok sau YouTube. (The Sidney Morning Herald)
…iar Noua Zeelandă plănuiește să urmeze și ea modelul Australiei de monetizare a presei. (Reuters)
👉 …între timp, compania mamă a Facebook, Meta, amenință că va elimina complet știrile de pe platforma sa în SUA, dacă Congresul american va ajuta publicațiile să ceară același tip de plăți din partea companiei. (Washington Post)
👉 Donald Trump a sugerat, într-o postare pe rețeaua socială Truth Social, că pretinsa fraudare a alegerilor prezidențiale din SUA - pe care le-a pierdut - ar permite inclusiv încetarea respectării Constituției SUA. Apoi, câteva zile mai târziu, a acuzat presa care a scris despre asta de „dezinformare”. Și nu, nu a șters postarea inițială 🙂 (Politico)
👉 Alegerile în Gujarat, statul indian din care provine actualul premier al Indiei, Narendra Modi, sunt ținta unui adevărat război informațional, care se desfășoară pe WhatsApp. (rest of world)
👉 Un studiu arată că oamenii tind să nu aibă încredere în media tradițională pentru că nu înțeleg cum funcționează. (PressGazette)
👉 AUDIO. National Observer Canada găzduiește un podcast care analizează dezinformarea pe teme legate de schimbările climatice, într-un exercițiu de demontare a acesteia.
👉 VIDEO O iluzie colectivă a unei generații tinde să devină opinia personală a generației următoare, arată un mini documentar care explorează mitologiile pe care le transmitem din generație în generație și felul în care ele pot să ne condiționeze viața. (Big Think via YouTube)
👉 OPINIE. O presă locală puternică poate ajuta adevărul să învingă falsurile, în epoca dezinformării și a conținutului fals. (Poynter Institute)
https://en.wikipedia.org/wiki/Text-to-image_model
https://ro.wikipedia.org/wiki/Software_cu_surs%C4%83_deschis%C4%83