Ediția #141 - Retrospectivă 2022

Bună dimineața, 

Citiți ultimul număr Misreport din 2022 și e un prilej bun să ne bucurăm și să vă mulțumim că ați rămas alături de noi în încercarea de a înțelege mai bine realitatea în care trăim.

2022 a venit cu un război la graniță, declanșat de Rusia împotriva Ucrainei - și probabil a fost anul în care am vorbit cel mai mult despre narațiunile de dezinformare pe care Rusia le propagă în lume. Războiul ne-a arătat că suntem în continuare vulnerabili la conținutul fals și dezinformare:

•  Antena 3 a prezentat în februarie, chiar după izbucnirea războiului, imagini dintr-un joc video din 2013 ca fiind din război (Libertatea)

• România TV a făcut același lucru, nouă luni mai târziu. Imaginile dintr-un alt joc au fost comentate pe larg de invitații din platou, printre care fostul ministru al apărării, generalul Corneliu Dobrițoiu, și fostul șef al SIE, Cătălin Harnagea. (Libertatea)

În contextul războiului, premierul Nicolae Ciucă concluziona în septembrie că „suntem cu cel puţin un pas în urma acţiunilor de dezinformare şi propagandă”. (Digi24)

„Nu am soluţia, în momentul de faţă, nu cred că o are nimeni, s-a încercat la toate forurile şi la toate structurile, naţionale şi internaţionale. Cred că este nevoie de un efort naţional cât şi de unul internaţional, pentru o soluţie care este cât se poate de necesară (...)”, a mai spus Ciucă, în aceeași luare de cuvânt.

E bine să reținem aici că în martie, 2022, Centrul de Excelență pentru Comunicații Strategice, un stratcom acreditat NATO, a publicat un raport consistent care analizează soluțiile, eforturile și succesul unor țări în combaterea dezinformării. (Unele din aceste soluții vin chiar de la guverne!) Soluțiile variază de la educația media introdusă în grădinițe și școli, campanii de comunicare ale guvernelor sau strategii de pre-bunking și gamification. 

În plus, Poynter Institute a creat chiar un ghid interactiv care prezintă măsurile adoptate de țări pentru a contracara efectele dezinformării și propagării conținutului fals.

La această imagine, ar trebui să adăugăm faptul că în continuare, România este printre țările codașe la gradul de alfabetizare media, arată un studiu realizat de Open Society Institute - Sofia. Studiul evaluează potențiala vulnerabilitate a țărilor din spațiul european în fața fenomenului de propagare a conținutului fals și dezinformării.

Pe primele locuri în top se clasează Finlanda, Norvegia, Danemarca și Estonia. Din 41 de țări analizate, România se clasează pe locul 31, în urma Ungariei, dar în fața Serbiei, Bulgariei și Moldovei. (RFI)

Indicatorii cei mai slabi înregistrați de România sunt alfabetizarea științifică și matematică, gradul de încredere în oameni și E-participarea, potrivit studiului, care poate fi citit aici.

Tot 2022 ne-a adus două falsuri cu implicații pe termen lung:

1. Site-ul Știrile PRO TV a anunțat “pe surse”, la jumătatea lunii august, decesul artistului Florin Salam. Paginademedia a făcut un rezumat al felului în care informația a ajuns la public și ce efecte a avut în primul rând asupra familiei celui declarat decedat.

Știm că am mai spus asta, dar poate e un moment bun să repetăm: nu presa declară decesul unei persoane, ci medicii 🙂

2. Finalul lunii octombrie ne-a adus și un weekend delirant, în care aproape toată media din România a dat drept informație validă venirea miliardarului Elon Musk în România. Informația, care nu a fost confirmată în niciun fel pe tot parcursul weekendului, a plecat de pe un site anonim, care a fost preluat apoi în cascadă. Și au existat două momente greu de explicat:

   1. Știrile Pro TV au citat „un român, dintr-unul dintre grupurile care s-au ocupat cu distracția invitaților”. Participantul la petrecere citat a afirmat, prin telefon, că Elon Musk „avea un costum negru, era foarte, foarte frumos îmbrăcat, foarte zâmbitor. Pe Angelina Jolie am văzut-o personal, purta o rochie peste, transparentă, spre verzui”. Mai mult, Musk ar fi mâncat bulz și friptură de berbecuț. (Libertatea)

   2. Mai multe publicații online au publicat un tweet al lui Elon Musk:  „Pâinea proaspăt coaptă și produsele de patiserie sunt unele dintre marile bucurii ale vieții”, despre care au susținut că „confirmă încă o dată prezența lui Elon Musk în Poiana Brașov”. 

Nu e clar în ce fel un astfel de tweet confirmă prezența cuiva pe teritoriul unei țări, dar e relevant că în lunea de după weekend, Libertatea a arătat că Musk nu s-a aflat nicio secundă pe teritoriul României. 

⚠️ Ce putem învăța din asta? Că e bine să ne asigurăm, atunci când preluăm presupuse informații, cât de credibilă e sursa pe care o amplificăm. În cazul site-urilor, minimele dovezi de credibilitate sunt ownership-ul asumat public și o căsuță redacțională care să prezinte public numele reporterilor și a redactorului șef responsabil de veridicitatea informațiilor publicate.

Am trecut printr-o vară secetoasă, pe fondul căreia am avut de-a face cu un val nou de falsuri și dezinformare legate de schimbările climatice. Scena9 a fost gazda unei analize consistente care ne-a dezvăluit ce înseamnă negaționismul climatic și cine și cum îl propagă. 

Aici puteți urmări toată seria DEZinfo prezentată anul acesta de Scena9.

Eforturile de combatere a conținutului fals și dezinformării au venit și anul acesta din partea Factual, care a devenit din vară partener în programul de fact-checking al Facebook, Verificat AFP sau Veridica.ro, care a anunțat că vrea să publice prima antologie a campaniilor virale de fals, dezinformare și propagandă în 2022 (pentru realizarea căreia puteți dona aici). Euronews România a lansat inițiativa #The Cube, locul unde specialiștii în social media ai redacției prezintă cele mai importate povești care se propagă pe rețelele sociale. De multe ori, printre acestea se regăsesc falsuri demontate 🙂

5 idei de reținut din 2022

1. Modelul de business al rețelelor sociale dominante sapă la baza regimurilor democratice, avertizează într-un manifest, mai mulți câștigători ai premiului Nobel pentru Pace.

Acumularea de date personale și mijloacele prin care acestea captează atenția utilizatorilor subminează jurnalismul de calitate și polarizează dezbaterea în societate, spun semnatarii manifestului. (The Guardian)

BONUS READ Puteți citi în Rappler manifestul integral.

2. Alex Jones, autorul conspiraționist al vlogului InfoWars, este obligat de mai multe instanțe din SUA să achite despăgubiri cumulate de peste 1 miliard de dolari pentru că a susținut ani la rând - fără dovezi - că un atac armat de la școala Sandy Hook ar fi fost o farsă pusă în scenă de guvernul SUA, cu scopul de a interzice armele de foc.

Jones a susținut această minciună conspiraționistă ani întregi, pretinzând chiar că unii din părinții copiilor uciși ar fi fost actori și transformându-i în ținte ale hărțuirii online.

În timpul proceselor, Jones a afirmat în fața judecătorilor că nu e responsabil pentru afirmațiile care apar pe ecran în timpul emisiunii sale sau că nu verifică acuratețea producțiilor pe care le fac colaboratorii săi. E remarcabil unul din momentele în care Jones spune că propria credibilitate în fața audienței e mai puțin valoroasă pentru el decât să „distrugă globaliștii”. 

E relevant să vedeți și reacțiile părinților care l-au dat în judecată pe Jones, arătând că au fost hărțuiți ani de zile din cauza minciunilor acestuia, în momentul în care află verdictul. (Law and Crime Channel via YouTube)

3. Un proiect de lege din Canada, Online News Act, va obliga Facebook și Google să plătească publisherilor de știri din țară 329,2 milioane de dolari pe an, după adoptare. Suma reprezintă aproape 30% din costurile editoriale ale publisherilor. (Press Gazette)

Australia, care a determinat deja Google și Facebook să plătească publisherilor de presă din țară pentru conținutul de presă pe care îl folosesc pe platforme, analizează dacă ar trebui să facă același lucru și cu TikTok sau YouTube. (The Sidney Morning Herald)

…iar Noua Zeelandă plănuiește să urmeze și ea modelul Australiei de monetizare a presei. (Reuters). Preventiv, compania mamă a Facebook, Meta, amenință că va elimina complet știrile de pe platforma sa în SUA, dacă Congresul american va ajuta publicațiile să ceară același tip de plăți din partea companiei. (Washington Post)

4. Cât de repede se normalizează discursul public despre un genocid? În cazul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, au fost suficiente 3 luni, arată o analiză pentru Atlantic Council realizată de Stephen Blank, analist pentru Foreign Policy Institute.

5. Majoritatea românilor își iau informațiile de la televiziuni (80%) și platforme media online (53%), potrivit Eurobarometrului care analizează consumul de media în UE (.pdf).

20% dintre români au afirmat că în ultimele 7 zile au fost expuși la dezinformare și conținut fals „foarte des”, în comparație cu doar 10%, media respondenților din spațiul european, pentru aceeași întrebare. 8% spun că nu știu cât de des au fost expuși la conținut fals și dezinformare. 

În același timp, sursele de informații cele mai de încredere pentru români sunt radioul și televiziunea publice, inclusiv prin conținutul lor online (43%), apoi televiziunile și radiourile private (33%), urmate de presa scrisă (23%) și grupuri sau persoane din social media (18%).

Cinci fenomene la care merită să fim atenți în 2023

…care ar putea fi anul în care nu vom mai fi capabili să deosebim un video sintetic de unul creat de oameni. (Human-Centered Artificial Intelligence at Stanford University)

Vanessa Thorpe scrie în The Guardian despre posibilitatea ca transmisiunile TV, așa cum le știm, să dispară în următoarea decadă, în contextul asaltului platformelor de conținut plătit. 

Fact-checking-ul realizat de instituții independente s-a impus pe piață. Acum trebuie să înceapă să și producă venituri, nu doar cheltuieli. (NiemanLab) 

Twitter a intrat în „moarte cerebrală” după ce a fost preluat de Elon Musk, și viitorul platformei nu arată deloc optimist. (MIT Technology Review)

Cea mai mare surpriză a anului 2022 a fost rezistența armatei Ucrainei în fața armatei Federației Ruse. Wall Street Journal trece în revistă deciziile referitoare la război cu care ne vom confrunta în 2023. 

---

Prieteni, asta a fost tot pentru 2022! Veți primi următoarea ediție Misreport marți, 10 ianuarie, 2023. 

Până atunci, aveți grijă de voi și încercați să vă luați o pauză semnificativă de la rețele sociale și fluxuri de știri. Ne face bine la cap 🙂

Vă dorim în avans Crăciun fericit, sărbători liniștite și un an nou mai bun!