Bună dimineața,
👉 Autoritatea Electorală Permanentă a publicat Ghidul de prevenire și combatere a acțiunii de dezinformare a alegătorilor, un document care conține definiții și metode de verificare a conținutului fals.
Documentul conține și capitole cu recomandări etice pentru jurnaliști, creatori de conținut și partide politice.
De asemenea, Ghidul publicat de AEP conține și câteva referințe la textele de lege care pedepsesc o parte din faptele conexate cu dezinformarea.
👉 În plus, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a lansat platforma #nofake, prin care cetățenii pot raporta conţinutul inadecvat de pe reţele de socializare – falsuri digitale, conţinut denigrator, dezinformări şi manipulări. (economedia)
Platforma poate fi accesată pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID).
⚠️ Nu este limpede ce efect benefic poate să aibă o astfel de platformă în combaterea dezinformării electorale, din moment ce ea este creată astfel încât oricine poate raporta orice fel de tip de conținut prin intermediul acesteia.
În plus, Ministerul nu spune ce se întâmplă mai departe cu materialele raportate - există echipe care verifică aceste materiale? Dacă da, cine sunt persoanele care fac asta?
În general, organizațiile independente de fact-checking funcționează după seturi de reguli clare și coduri deontologice, unul din criterii fiind completa lor independență în raport cu partidele politice.
În lipsa acestor informații și a metodologiilor de lucru, inițiativa Ministerului pare doar un proiect de formă, și care nu are un efect real în combaterea dezinformării electorale.
👉 Buletin de București a descoperit zeci de profile de rețele sociale care au toate semnalmentele că ar fi false și care îl laudă pe candidatul PNL la Primăria Municipiului București, Sebastian Burduja.
Vă reamintim că am semnalat într-una din edițiile speciale Misreport din aprilie, 2023, o astfel de armată de conturi false care îl lăuda pe (atunci) premierul Nicolae Ciucă.
În plus, Factual a mai arătat, în decembrie anul trecut, că și ministrul Educației, Ligia Deca, membru PNL, a fost beneficiarul unei astfel de rețele, după ce raportul PISA pentru anul trecut a arătat că România a obținut scorul de 428 și nivelul doi în clasament, sub media recomandată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
❓Care e ideea cu conturile false care laudă politicieni? Ele sunt folosite ca un instrument de manipulare.
Comentariile pozitive postate de profile false creează celorlalți utilizatori impresia că există susținere și admirație pentru acel politician. Iar această impresie poate să îi determine pe utilizatorii indeciși, mai puțin informați și neatenți să perceapă politicianul ca fiind mai important sau relevant decât este acesta în realitate.
👉 Campaniile de dezinformare în legătură cu politicile Uniunii Europene s-au înmulțit în ultimele luni. Iar acestea sunt menite să influenţeze rezultatul alegerilor europarlamentare. Este concluzia unei analize a European Newsroom, citată de RFI.
👉 Dezinformarea online a determinat inclusiv Vaticanul să vină cu un set nou de reguli care ajută publicul să evalueze datele și informațiile publicate online despre presupuse icoane care „lăcrimează” sau alte evenimente prezentate drept „miracole”. (BBC via Digi24)
👉 Utilizatorii care au renunțat la Facebook timp de șase săptămâni au devenit mai precauți în privința informațiilor politice pe care le-au văzut pe această rețea socială ulterior, arată un studiu realizat în SUA înainte și în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2020. (El Pais via Spotmedia)
BONUS READ. Puteți consulta studiul experților aici. (PNAS)
👉 Reprezentanții Comisiei Europene au anunțat că patru noi instituții rusești de media au fost interzise în Uniunea Europeană: Izvestia, Rosiskaia Gazeta, RIA Novosti, precum și site-ul deja închis Voice of Europe. (Europa Liberă România)
👉 VIDEO. Bogdan Manolea, președintele Asociației pentru Tehnologie și Internet, explică de ce vrea guvernul SUA să interzică TikTok și de ce statele din UE discută, la rândul lor, despre limitarea utilizării rețelei sociale.
Manolea arată cum datele personale ale utilizatorilor TikTok pot ajunge la Guvernul chinez. (Breaking Fake News via YouTube)
Internațional
👉 Uniunea Europeană anchetează Facebook și Instagram, acuzate că nu reușesc să protejeze copiii de algoritmii lor care produc dependență.
Platformele populare ale Meta sunt acuzate, de asemenea, că ar putea să colecteze prea multe date de la utilizatorii sub 18 ani pentru a promova conținut personalizat cu ajutorul algoritmilor. (Politico)
👉 Un grup de cercetători bulgari a descoperit o rețea de site-uri care îndeamnă utilizatorii să creeze și să distribuie propagandă și dezinformare în schimbul unor presupuse sume de bani. Jurnaliștii Radio Europa Liberă Bulgaria au mers mai departe pe firul acestor dezvăluiri.
👉 Comisia Europeană suspectează generatorul de imagini AI și chatbot-ul Microsoft de încălcarea potențială a Actului privind Serviciile Digitale (DSA), în ceea ce privește dezinformarea.
Deși o investigație formală nu a fost încă deschisă, executivii UE au declarat că motorul de căutare ar fi putut să nu respecte cerințele de evaluare și limitare a riscurilor legate de noile sale caracteristici AI.
Aceste riscuri includ așa-numitele halucinații - atunci când o unealtă AI creează informații false - răspândirea de fotografii false, înșelătoare și manipularea serviciilor care pot induce în eroare alegătorii. (Politico)
👉 Pentru a înțelege mai bine pericolul pe care noile modele generatoare de limbaj (LLM) îl reprezintă, un jurnalist a antrenat multipli chatbots folosind texte din postările Reddit și Parler. (The New York Times)
⚠️ Concluzia? Chiar dacă modelele comerciale de tipul ChatGPT încearcă să pună bariere împotriva dezinformărilor, modelele open-source customizate pot genera dezinformări cu mare ușurintă.
👉 Facebook permite unor entități să plătească platforma pentru amplificarea dezinformării pro-ruse și nu urmărește sau sancționează acest fenomen din „lipsă de voință”, arată o investigație The Guardian.
❓ Cum funcționează amplificarea dezinformării pe Facebook?
Platforma permite sponsorizarea conținutului - adică o entitate poate să achite către Meta o sumă de bani pentru ca o postare să fie arătată unui public cât mai mare, și care poate fi personalizat, în funcție de diverse criterii: vârstă, sex, locație etc.
O astfel de postare plătită va apărea în feed-ul utilizatorilor cu o mențiune „Sponsorizat”, scrisă foarte mic sub numele paginii care a postat conținutul original. Cu alte cuvinte, dacă vă încadrați într-o categorie de public selectată, veți primi acest tip de conținut chiar dacă nu ați interacționat niciodată cu pagina respectivă - nu ați dat like paginii și nu sunteți interesat de conținutul ei.
Meta susține că are reguli clare pentru conținutul care se referă la alegeri electorale, politică și probleme sociale. În aceste cazuri, ar trebui ca entitatea care plătește pentru amplificarea acelui conținut să fie afișată transparent după mențiunea „Sponsorizat”. În realitate, de multe ori Meta nu verifică aceste criterii de transparență sau chiar permite sponsorizarea conținutului fals sau dezinformativ.
Am arătat într-o ediție specială Misreport de anul trecut cum partidul AUR folosește o rețea de site-uri și pagini care imită aparența unor publicații independente pentru a amplifica, pe bani, conținut fals sau chiar dezinformare.
👉 China folosește prezentatori de știri generați cu ajutorul tehnologiei AI pentru a își desfășura campaniile de propagandă online. (The Guardian)
👉 …și ISIS face același lucru, creând video-uri de propagandă care captează atenția tinerilor. (The Washington Post)
👉 …iar Bloomberg scrie despre cazul unui ziar local care își generează conținutul cu ajutorul tehnologiei AI și felul în care acest tip de site poate distruge încrederea publicului în jurnalism.
👉 În realitate, și platformele de social media sunt inundate de conținut generat cu tehnologie AI - de la fotografii frumoase care transmit „good vibes only” la video-uri care promovează false oportunități de investiții. (NPR)
👉 Scriitorii și editorii media din Singapore resping un plan guvernamental de a antrena AI folosind munca lor. (rest of world)
👉 Studiile false au inundat editorii celor mai importante reviste științifice, ducând la mii de retrageri și pierderi de milioane de dolari în venituri.
Cea mai mare lovitură a fost primită de Wiley, un editor cu o vechime de 217 ani, cu sediul în Hoboken, N.J., care va anunța că închide 19 reviste, unele dintre acestea fiind afectate de fraude de cercetare la scară largă. (The Wall Street Journal via Archive.ph)
👉 Educația media și cea digitală sunt achiziții care susțin securitatea națională, argumentează un think-tank australian. (ASPI Strategist)
👉 Darren Baskill, astrofizician și fotograf – astrofotograf, adică – la Universitatea din Sussex, explică la ce să fim atenți pentru a descoperi imaginile false sau manipulate care arată aurore boreale.
Potrivit lui, ar trebui să fim deosebit de atenți la orice fotografie care pretinde că arată aurora pe un cer înstelat deasupra unui oraș mare. (The Conversation)
👉 ANALIZĂ. Casey Newton explică într-o ediție a newsletter-ului Platformer cum Google, cu ajutorul tehnologiei AI, e aproape de a-și fi atins scopul - să înlocuiască internetul cu totul. Și viziunea lui este îngrijorătoare.
👉 The Verge adaugă perspectivă la aceeași idee: Google și OpenAI se află într-o competiție strânsă pentru a modifica fundamental opțiunile de căutare pe motoarele de browsing, fiecare încercând să devină instrumentul principal de surfat internetul.
Ambele analize ne avertizează că suntem în pericol să pierdem căutarea pe internet, așa cum o știam până acum.
👉 … totuși, Google a adăugat o funcționalitate pentru nostaglici și cei ce nu vor să „let Google do the Googling for you”: posibilitatea de a returna în căutări doar linkurile și textul aferent acestora. Ca în vremurile bune :) (404 Media)
👉 OPINIE. Jurnaliștii au nevoie de instrumente care să protejeze integritatea informației, într-o lume de platforme sociale inundate de fals și conținut generat cu AI, spune Maria Ressa, CEO Rappler (Filipine) și câștigătoare a premiului Nobel pentru Pace.
„Am spus de mult timp: fără fapte, nu poți avea adevăr; fără adevăr, nu poți avea încredere. Fără acestea, nu avem o realitate comună, nu avem democrație și devine imposibil să ne ocupăm de problemele existențiale ale vremurilor noastre, cum ar fi schimbările climatice”, arată Ressa într-o analiză care sondează viitorul jurnalismului în epoca tehnologiei AI.
Mulțumesc pentru distribuire!