Bună dimineața,
👉 Banii publici care ajung la partide și apoi la instituții media pentru „publicitate și propagandă” nemarcate corespunzător sunt, în acest moment „cel mai mare instrument de capturare politică a presei românești”.
Asta arată Misiunea pentru Libertatea Presei în România a Media Freedom Rapid Response (MFRR), o organizație internaţională care militează pentru libertatea presei şi pentru libertatea de exprimare.
Raportul organizației mai spune că o mare parte din mediatizarea campaniilor electorale din România a fost serios compromisă de capturarea politică a mass-media, care nu reușește să ofere relatările politice corecte și echilibrate, necesare pentru ca publicul să ia decizii electorale informate. (HotNews)
👉 Rusia a interzis difuzarea pe teritoriul său a programelor Pro TV, Digi24 și B1 TV, alături de alte zeci de instituții media din Europa, ca răspuns la sancțiunile UE, potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe.
Consiliul UE a decis în mai să interzică „orice activitate de difuzare” a trei organizații media finanțate de statul rus: RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta. Comunicatul MAE rus mai afirmă că posturile TV europene interzise în Rusia ar prezenta informații false despre invazia rusă în Ucraina, denumită în comunicat „operațiune specială”. (G4Media)
👉 #DEZINFORMARE Armata Republicii Moldova ar urma să fie subordonată celei a României, afirmă politicieni pro-ruși care prezintă eronat un document cu privire la operațiuni sub egida organizațiilor internaționale.
Veridica.ro scrie că obiectivul acestei narațiuni dezinformative este să alimenteze frica în societatea din Moldova față de o posibilă implicare a militarilor moldoveni în acțiuni militare. Și, indirect, să readucă în discuție narațiunea despre „anexarea” Republicii Moldova de către România.
👉 BONUS READ. Experți români și ucraineni au vorbit pentru Context.ro despre obiectivele majore ale operațiunilor de dezinformare ale Kremlinului în Europa.
Neîncredere. Îndoială. Destabilizare politică. Slăbirea instituțiilor democratice. Confuzie.
Asta spun experții că urmărește Rusia să semene în UE, prin campanii ample de dezinformare, care se folosesc de toate tehnicile și tehnologia moderne.
👉 #FALS Un video postat recent pe Facebook prezintă mai multe persoane din Nigeria care protestează în fața unei hale dintr-un oraș din țara africană. Utilizatorul susține că oamenii mor de foame din cauza banilor digitali, în Nigeria, și acesta ar fi motivul protestului.
În realitate, filmarea originală a fost făcută pe 24 octombrie 2020, în orașul Jos, din Nigeria, unde mai mulți oameni au descoperit, spune presa locală, o hală unde erau depozitate medicamente paliative pentru persoanele infectate cu COVID-19. (Factual)
Internațional
👉 O investigație Press Gazette a constatat că rezumatele scrise de AI au fost returnate pentru aproape un sfert din căutările pe Google legate de știri, la mijlocul lunii mai, în SUA, în timp ce link-urile organice către articolele propriu-zise au fost împinse mult mai jos pe pagină.
Cercetarea sugerează că această scădere a vizibilității în căutări ar putea avea un impact „devastator” asupra ratelor de clic pentru publicații.
👉 …în timp ce presa locală din SUA și Europa s-a trezit deseori fiind etichetată ca spam de Facebook și eliminată din rețeaua socială, arată tot Press Gazette.
👉 …și tot Meta, compania-mamă Facebook, amenință să elimine știrile de pe platformă pentru utilizatorii din Australia. Din nou. (Reuters)
👉 Înainte de prima dezbatere dintre candidații la președinția SUA - Joe Biden și Donald Trump - chatboții Copilot și ChatGPT au repetat, în răspunsurile oferite, un fals potrivit căruia ar exista o întârziere (delay, n. red.) de aproape un minut între dezbaterea propriu-zisă și transmisia video a acesteia.
Deși CNN, televiziunea care a transmis dezbaterea, a demontat rapid falsul, acesta a ajuns la public. Unii utilizatori au lansat zvonul că întârzierea ar permite cenzurarea unor afirmații ale candidaților. (Inc.com)
👉 ChatGPT generează link-uri greșite către investigații din cel puțin 10 publicații cu care are semnate parteneriate. Printre acestea se află The Associated Press, The Wall Street Journal, The Financial Times, The Times (UK), Le Monde, El País, The Atlantic, The Verge, Vox și Politico. (NiemanLab)
👉 Un candidat la primăria unui oraș din statul Wyoming (SUA) susține că, dacă va câștiga, va permite unui chatbot AI să ia toate deciziile legate de comunitate, iar el va fi un simplu executant. (WIRED)
👉 Primul pas să ne protejăm de înșelătoriile online care folosesc tehnologia AI e să le cunoaștem. TechCrunch adună cele mai cunoscute metode și oferă soluții pentru utilizatori.
👉 …iar Inquirer arată că puteți cădea în plasa înșelătoriilor cu tehnologie AI când vă rezervați vacanțe sau cereți servicii legate de vacanțe. Soluțiile sunt tot în textul citat.
👉 Recomandările YouTube au tendința să îndepărteze utilizatorii de conținutul de știri și să-i îndrepte către entertainment.
Asta în condițiile în care devine tot mai clar că nicio rețea socială nu mai valorizează conținutul de news. (NiemanLab)
👉 Jumătate din cetățenii SUA spun că își iau, cel puțin uneori, informațiile de pe platfomele de social media, arată un raport Pew Research Center. Cercetarea pune în evidență și cum folosesc aceștia rețele sociale pentru a se informa.
👉 O școală din Florida a interzis o carte despre cărți interzise în SUA. (The Guardian)
👉 ANALIZĂ. Un reporter care a început să verifice informații legate de sănătate din videouri de pe TikTok explică de ce nu există „un truc simplu despre care doctorii nu vor să afli”. (Vox)
👉 OPINIE. Gary Smith e profesor de economie și are în spate ani de cercetare în care a demontat folosirea greșită a datelor în sociologie. Într-un interviu pentru Fast Company, vorbește despre imposibilitatea ca tehnologia AI să „revoluționeze știința”.
Mulțumesc pentru distribuire!