Ediția #216

Bună dimineața, 

…și bine v-am regăsit! Poate vă amintiți că săptămâna trecută eram speriați de ursul violent care urma să fie adus din Italia în România.

👉 PressOne a mers pe firul acestei informații amplificate în cascadă pe parcursul zilei de 23 iulie, 2024, de toate redacțiile de presă de la noi, de la cele mai respectabile, la cele mai obscure.

Și a descoperit că, în realitate, nu a fost vorba de strămutarea ursului violent în România. Dar presupusa informație a făcut turul rețelelor sociale exact în ziua în care președintele Klaus Iohannis trebuia să promulge legea împușcării la liber a 426 de urși. Iar sursa de la care a fost preluată este agenția de presă de stat Agerpres.

👉 PNL a plătit apariția unor articole publicitare în presa online, în care se laudă cu raportul de săptămâna trecută al Comisiei Europene privind statul de drept din România.

G4Media notează că e pentru prima oară când un partid aflat la putere folosește în scop de propagandă politică un raport al Comisiei Europene privind justiția, dat fiind că până acum aceste rapoarte aveau un ton critic.

Asociația Forumul Judecătorilor și ONG-ul CRPE au criticat raportul Comisiei Europene, despre care au spus că a ignorat aspectele negative din justiție.

👉 Propaganda pro-rusă încearcă să-i convingă pe cetățenii din Moldova că NATO ar încerca să construiască un hub militar, prin care să livreze arme Ucrainei și, respectiv, să implice țara în război.

Veridica.ro arată că, în realitate, e vorba de un terminal logistic, iar studiul de fezabilitate a fost finanțat de USAID, fără nicio legătură cu NATO. 

👉 Un presupus luptător al grupării militante islamiste Hamas amenință Franța și Jocurile Olimpice, într-o filmare postată online: „Râuri de sânge vor curge pe străzile Parisului”. Clipul video a fost vizionat de milioane de ori, pe diverse conturi și în diferite limbi.

Deutsche Welle l-a verificat și arată că cel mai probabil nu a fost făcut de Hamas, ci de propaganda pro-rusă. 

👉 Ministerul german de Interne a interzis Centrul Islamic din Hamburg şi sucursalele sale din alte oraşe, publicaţia extremistă de dreapta „Compact” şi platforma electronică omonimă.

RFI scrie că, sub masca religioasă, Centrul a promovat în stil conspirativ o agendă politică în conformitate cu principiile revoluţiei islamice din Iran.

👉 Avem un nou ghid pentru identificarea dezinformării, conceput pentru a ajuta jurnaliștii și verificatorii de fapte (fact-checkers, n. red.), care explică felul în care sunt create campaniile de calomnie împotriva mass-media.

În plus, noul ghid ajută la înțelegerea contextului dezinformării și la identificarea narațiunilor promovate de actori maligni. (anticoruptie.md)

📖 Găsiți ghidul aici. (International Press Institute & Faktograf)

Internațional

👉 Google a anunțat că nu renunță la cookie-urile plasate de terțe părți în browserul Chrome, deși a susținut asta constant în ultimii ani.

Cu alte cuvinte, va permite în continuare tracking-ul utilizatorilor pe pagini web și targetarea acestora cu publicitate în funcție de comportamentul și interesele online. (NiemanLab)

👉 Organizațiile de fact-checking din Ucraina au observat o creștere a narațiunilor dezinformative referitoare la UE în timpul alegerilor pentru Parlamentul European.

Potrivit acestora, Rusia a încercat să convingă ucrainenii că rezultatele alegerilor vor destabiliza UE. În plus, social media din Ucraina a fost invadată de videouri cu presupuse proteste din statele UE. (Kyiv Post)

👉 NPR trece în revistă ipotezele conspiraționiste care au prins tracțiune în spațiul online din SUA după ce președintele Joe Biden a anunțat că se retrage din cursa pentru alegerile prezidențiale de anul acesta. 

👉 …iar BBC face un sumar al falsurilor referitoare la vicepreședintele SUA, Kamala Harris, după anunțul intenției de a deveni candidatul democrat pentru aceleași alegeri. 

👉 Cercetătorii de la Universitatea din Washington au publicat un studiu care urmărește activitatea a trei femei influencer pe Instagram, care au postat în mod repetat mesaje anti-vaccin.

Rezultatele cercetării arată că fiecare din cele trei au profitat de mesajele postate pentru a vinde comunităților online produse și servicii, și au obținut beneficii directe din vânzări. 

📖 BONUS READ. Studiul integral se află aici. 

👉 …în timp ce un alt studiu realizat de Johns Hopkins Center for Health Equity arată că informarea greșită pe teme medicale afectează negativ viața comunităților marginalizate. 

👉 Uniunea Europeană a notificat Meta că modelul său „plătește sau consimte” pentru Facebook și Instagram ar putea încălca legile de protecție a consumatorilor. Rețeaua de Cooperare pentru Protecția Consumatorilor (CPC) a UE consideră această practică „înșelătoare” și „confuză” pentru utilizatori. (The Verge)

👉 Postările recente de pe Reddit nu vor mai apărea în motoarele de căutare, cu excepția Google Search. Cele două companii au semnat un parteneriat în urmă căruia Reddit a restricționat orice alt motor de căutare. (Ars Technica)

👉 China are o inițiativă independentă de fact-checking, într-un mediu online sugrumat de propaganda oficială a Guvernului. Fondatorul inițiativei explică pentru International Journalists’ Network cum operează această inițiativă, într-un stat care cenzurează internetul și sursele de informare. 

👉 Pe măsură ce modelele AI se extind în dimensiune, nevoia lor de date devine tot mai mare.

Însă datele de înaltă calitate, create de oameni, sunt costisitoare, iar restricțiile tot mai mari asupra textelor, imaginilor și altor tipuri de date disponibile gratuit pe web îi împing pe dezvoltatorii tehnologiei către alternative produse… tot de mașini.

Iar antrenamentul AI-urilor cu date sintetice, generate tot de AI-uri, poate să producă destabilizarea chatboților, avertizează Axios.

👉 …iar Nature prezintă un studiu care arată cum poate colapsa un model AI antrenat cu date sintetice. 

👉 O echipă de cercetători au reușit să obțină rezultate promițătoare în detectarea clipurilor video deepfake folosind metode de analiză a imaginilor utilizate în astronomie. (Nature)

👉 …iar The Washington Post a realizat un ghid practic care ne poate ajuta să descoperim dacă imaginea pe care o privim este falsă.

👉 ANALIZĂ. Accesul la informații corecte și credibile este esențial pentru supraviețuirea unui sistem democratic. Carol Graham, cercetătoare și profesoară, argumentează că pentru a reduce consumul informațiilor false și greșite, avem nevoie să acționăm și la nivelul sistemelor de educație, dar și pentru a îmbunătăți serviciile publice critice, de pildă, cele care asigură sănătatea mentală și emoțională a comunităților. (Brookings Institute)

---

Pentru că ne dorim să înțelegem cât mai bine impactul tehnologiei și a reglementărilor acesteia în spațiul european, găsiți mai jos o analiză semnată de Alex Ștefănescu, activistă tech & hacker, membră a Asociației pentru Tehnologie și Internet.

De data asta, vorbim despre programul de supraveghere Pegasus și ce ar trebui să știm despre folosirea lui. 

Pegasus este numele programului software care înfioară persoanele implicate direct în politică și societatea civilă, nu doar în Uniunea Europeană, ci în întreaga lume. Acest program este dezvoltat de compania NSO Group din Israel și este catalogat ca fiind spyware - un tip de program software al cărui scop este să sustragă datele din dispozitivele unei persoane, fără știința acesteia, și să o spioneze continuu. Pegasus e dezvoltat încă din 2011 și a fost folosit, în mod ilegal, abuziv și violent, pentru a monitoriza politicieni, activiști, jurnaliști și apropiații acestora. 

Ce știm până acum. Prima versiune a spyware-ului Pegasus a fost identificată în 2016, atunci când a fost folosit pentru a infecta dispozitivul activistului Ahmed Mansoor, în Emiratele Arabe Unite. De atunci, organizații cu expertiză în securitate cibernetică, precum Amnesty International și Citizen Lab, au urmărit constant metodele prin care Pegasus infectează smartphone-uri. Spre deosebire de virușii care infectează calculatoare atunci când utilizatorul deschide un fișier, de exemplu, Pegasus poate infecta un smartphone de la distanță, fără nici un gest necesar din partea proprietarului. 

Cum e folosit? Practic, Pegasus transformă smartphone-ul țintelor sale în dispozitive de monitorizare continuă. Până în prezent, știm că Pegasus a fost cumpărat și folosit, în Uniunea Europeană, de Ungaria, Spania și Polonia (unde noul guvern a creat o comisie de investigare a folosirii spyware-ului de către partidul PiS). Citizen Lab consideră că și Latvia a folosit spyware-ul. În total, s-a confirmat folosirea Pegasus pentru a monitoriza peste 180 de jurnaliști, activiști și oameni politici. Asta, deși compania NSO Group susține că spyware-ul pe care îl dezvoltă este folosit exclusiv pentru a proteja securitatea națională, împotriva unor teroriști și criminali greu de prins.

Atât telefoanele care rulează sistemul de operare Android (Google) cât și iOS (Apple) pot fi infectate cu Pegasus. Pentru a instala spyware-ul fără știința proprietarului dispozitivului, Pegasus exploatează vulnerabilități de securitate ale aplicațiilor instalate. WhatsApp a fost una dintre aplicațiile folosite, drept pentru care, în 2019, WhatsApp a dat în judecată NSO Group în Statele Unite ale Americii. 

Ce susțin părțile? Creatorii Pegasus au susținut dintotdeauna că vând aceste spyware puternic doar guvernelor și doar cu aprobarea Ministerului Apărării din Israel. Atunci când a fost dată în judecată, compania NSO Group a susținut că a acționat ca un agent al unui guvern străin, deci are imunitate suverană de executare. Curtea de apel a considerat, însă, că legea federală din Statele Unite ale Americii, FISA (Foreign Sovereign Immunities Act) are întâietate. 

De atunci, demersul WhatsApp a fost susținut de firme din sectorul privat, precum Microsoft, Google și LinkedIn. O altă formă de susținere au fost documentele de tip amicus curiae trimise atât de cercetători precum Bruce Schneier cât și de ONG-uri, printre care Access Now și Amnesty International. 

Procesul urmărit de persoane afectate direct de Pegasus, cât și de societatea civilă, jurnaliști și politicieni a progresat lent. În februarie 2024, curtea de judecată a obligat NSO Group să trimită către compania WhatsApp informații despre „spyware-ul relevant”, însă nu a obligat compania israeliană să trimită și lista clienților săi sau detalii despre arhitectura serverelor folosite. În iulie, în același an, compania WhatsApp depus documente la tribunal în care subliniază faptul că „nu au primit încă nici un [subliniere originală] document legat de spyware-ul relevant, în procesul de descoperire.”

O procedură premergătoare procesului, descoperirea permite părților să obțină acces la orice „aspect neprivilegiat”, relevant pentru cererile pe care le fac sau pentru procesul de apărare. 

Guvernul Israelian s-a implicat direct în protejarea documentelor companiei NSO Group. Încă din iulie 2020, guvernul a confiscat documentele din sediul companiei, pentru a nu putea să fie folosite în procedura de descoperire. Mai mult, același guvern a emis o ordonanță de interdicție, împiedicând mass-media israeliană să publice informații cu privire la confiscare. Acțiunile Israelului demonstrează cât de sensibile sunt informațiile deținute de compania NSO Group și cât de periculoasă pentru siguranța națională ar fi scurgerea acestora în domeniul public. 

Aceste revelații au fost publicate de către ONG-ul francez Forbidden Stories al cărui misiune este „să continue și să publice munca altor jurnaliști care se confruntă cu amenințări, închisoare sau crimă”. Investigația pe care aceștia au derulat-o alături de Amnesty International se bazează pe informații publicate de hackerii din grupul Anonymous For Justice pe portalul Distributed Denial of Secrets, organizație non-profit. 

Acțiunile guvernului israelian au fost reconstruite din documentele și e-mail-urile sustrase de la Ministerul de Justiție al Israelului de către hackeri. Amnesty International a validat faptul că documentele de tip PDF și Microsoft Word nu au fost modificate ulterior, însă e-mail-urile nu au putut fi validate, dat fiind că ele au fost convertite la formatul HTML și nu conțin metadate. 

Compania NSO Group a fost cooptată de către Guvernul Israelului și în atacurile violente derulate în Gaza. Faptul că același guvern alege să protejeze compania în fața unui proces intentat în Statele Unite ale Americii poate nu ne surprinde în sine, însă „aceste dezvăluiri ridică probleme critice cu privire la supravegherea reglementară a Israelului și la imparțialitatea investigațiilor sale asupra producătorului de spyware,” după cum explică Donncha Ó Cearbhaill, directorul Security Lab din Amnesty International. 

În cadrul Parlamentului European a fost înființată comisia PEGA, cu scopul de a investiga folosirea Pegasus și a programelor spyware. Un raport preliminar publicat de această comisie arată că există suspiciuni rezonabile că toate statele UE au folosit spyware. În iulie 2022, comisia PEGA a trimis un set de întrebări către statele membre UE despre cumpărarea și folosirea spyware-ului. 

În România, Ministerul Afacerilor Externe a colectat răspunsurile autorităților despre folosirea spyware-ului. Redacția context.ro „a solicitat oficial datele colectate de MAE și un răspuns clar la întrebarea dacă statul român a folosit sau nu softuri de spionaj împotriva propriilor cetățeni”. 

Ministerul a refuzat să răspundă.