Bună dimineața,
Pentru că ieri a început noul an școlar, citiți o ediție specială Misreport, în care vorbim despre importanța științei și cercetării 🙂
A doua parte a newsletter-ului este oferită de Alex Ștefănescu, activistă tech & hacker, membră a Asociației pentru Tehnologie și Internet. Alex a pus împreună povestea arestării co-fondatorului Telegram și motivele care au stat la baza cercetării și acuzării sale.
Un proiect de cercetare care caută „viața veșnică”
Europa Liberă România a citat săptămâna trecută o investigație realizată de două echipe de reporteri (Systema, Serviciului Rus al RFE/RL și Meduza), care dezvăluie un nou proiect național al Federației Ruse, având în centru ideea de a crește longevitatea cetățenilor și de a încetini îmbătrâniriea.
Obiectivul declarat al programului ar fi ca până în 2030 să salveze 175.000 de vieți.
Acum, interesantă este implicarea în acest proiect „de țară” a lui Mihail Kovalchuk, fizician, președintele Institutului Kurchatov și membru corespondent al Academiei Ruse de Științe. (Wikipedia)
Kovalchuk este un apropiat al lui Vladimir Putin și fratele mai mare al lui Iuri Kovalchuk, posesorul unei averi de peste 3,5 miliarde de dolari, supranumit „Bancherul lui Putin”. (Forbes)
De-a lungul timpului, Kovalchuk fizicianul a susținut mai multe idei care nu au bază științifică. Printre ele se află conceptul de „armă genetică”, care „ar putea viza preferențial oameni aparținând anumitor etnii sau persoane cu genotipuri specifice”.
În plus, tot Kovalchuk este adeptul unor ipoteze conspiraționiste care susțin că ar exista o „înțelegere globală” care dorește depopularea planetei și crede că scopul final al acesteia este să atingă doar un miliard de locuitori. (Bulletin of the Atomic Scientists)
În 2008, Academia Rusă de Științe i-a refuzat lui Kovalchuk calitatea de membru plin prin vot secret, sfidând astfel apropierea lui de Putin. (Telegraph via Internet Archive)
Cum ajunge un stat să facă cercetare pornind de la ipoteze a căror sursă vine din ideologie/credințe personale? Sau, cu alte cuvinte, unde e punctul de inflexiune în care un stat începe să-și creadă propria propagandă și impostură, așezând-o la rang de știință?
Am apelat la istoricul Cosmin Popa, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european. Potrivit lui, acest tip de comportament, în care pseudoștiința și ideologia devin ipoteză serioasă de cercetare, este un stadiu din evoluția oricărui regim autoritar.
„Toate astea vin din două surse. În primul rând e lipsa de instrucție autentică a celor ce conduc Rusia, pentru că în cel mai bun caz acești oameni sunt niște ofițeri mai mult sau mai puțin de informații, dar în primul rând sunt niște capete militare, și mai vine și dintr-o convingere aproape unanimă a lor că lumea este condusă și administrată prin intermediul unei multitudini de procese induse artificial.
Adică oamenii ăștia nu cred în capacitatea unor țări de a evolua, nu cred în importanța libertății pentru cercetare, de exemplu.
Asta se întâmplă cu toate autoritarismele, chiar așa evoluează aceste regimuri, pentru că ele sunt foarte personalizate, sunt foarte paternaliste.
Acolo este o adunătură de conspiraționiști, niște oameni care s-au trezit cu niște averi pe care nici nu le pot număra, și care au fost și rămân foarte modești intelectual și uman.”, a explicat Popa. În plus, el spune că la acest mediu de conducere lipsit de cunoștințe temeinice se mai adaugă un ingredient vital.
„Ca orice dictator, Putin este un fricos care vrea să trăiască veșnic. Cum să faci cercetări în genetică avansată când tu nu ai nici măcar niște policlinici cât de cât.”
Istoricul a descris și competențele lui Kovalchuk în ceea ce privește longevitatea și încetinirea îmbătrânirii: „Anul trecut a avut loc un simpozion care s-a numit: genetica și religia. În care directorul Institutului de Genetică a spus că în trecut oamenii trăiau câte 900 de ani, dar după Potop și din cauza păcatelor, viața a început să se scurteze și așa mai departe. Deci gândiți-vă cam care e atmosfera intelectuală acolo.
Știți care este avantajul personajelor ăstora? Că ultimele două decenii de putinism, dar cu precădere ultimul deceniu, au dus la crearea unui adevărat pachet informațional. Spre uzul tuturor mișcărilor populiste contestatare din Europa. Este un pachet informațional care constă în structuri și rețete de dezinformare, colecții de teze și hărți de argumentare”, a mai explicat Cosmin Popa.
Okay, și de ce-ar trebui să ne intereseze asta?
Pentru că există riscul să ne trezim cu astfel de ipoteze absurde în programele politice ale partidelor care pot ajunge la guvernare, să le și implementeze.
Investigația citată de Europa Liberă mi-a amintit de Trofim Lysenko - un agronom sovietic care a promovat o teorie controversată despre agricultură și biologie, cunoscută sub numele de Lysenkoism. (The Atlantic)
Susținut oficial de regimul lui Stalin, acest curent pseudo științific a avut consecințe devastatoare pentru agricultura sovietică.
Tezele lui Lysenko aveau la bază o componentă mai degrabă politică decât științifică și susținea, în discursurile sale, toate tezele principale ale partidului din acea vreme despre lupta de clasă în știință, despre dușmani și sabotori.
Lysenko nega rolul cromozomilor și al ADN-ului în ereditate, credea în transformările reciproce ale diferitelor specii, determinate de mediu - adică, de exemplu, capacitatea grâului de a produce boabe de secară, susținea „teoria” transformării virusurilor în microorganisme prin „stadiul cristalelor” sau că matematica, fizica și chimia sunt inaplicabile problemelor de biologie. (GENETICS, Oxford Academics, Volumul 219)
Pe baza unor experimente destul de rudimentare și nefundamentate, Lysenko a promis creșteri mai mari, mai rapide și mai puțin costisitoare ale producției agricole decât credeau alți biologi că ar fi posibil.
Sub Stalin, Lysenko a devenit directorul Institutului de Genetică al Academiei de Științe a URSS (1940–1965) și președinte al puternicei Academii de Științe Agricole V.I. Lenin. În plus, până în 1948, când educația și cercetarea în genetica standard au fost practic interzise în URSS, a existat și o epurare a specialiștilor în domeniu: unii geneticieni au fost arestați și au murit din cauze nedivulgate. (Britannica)
Metodele lui Lysenko nu au înregistrat succes și au amplificat foametea din anii ‘30. Adică a produs milioane de decese.
În plus, răul fusese deja făcut și la alt nivel: URSS avea deja o generație întreagă de agronomi și administratori care preluaseră ideile lui Lysenko și practica lor ca pe ceva util și corect.
A fost nevoie de zeci de ani și eforturi susținute ca un întreg domeniu de cercetare să fie reconstruit. (Historia Scientiarum. International Journal of the History of Science Society of Japan, vol 29)
Co-fondatorul unei aplicații de mesagerie instantă a fost reținut în Franța, fapt ce readus în atenția lumii discuțiile despre moderarea de conținut și libertatea de exprimare.
Pe 24 august, Pavel Durov, CEO-ul Telegram, a fost arestat pe aeroportul Le Bourget din Paris. Ulterior, el a fost eliberat din arest pe o cauțiune de 5 milioane de euro. În prezent, lui Durov îi este interzis să părăsească Franța și trebuie să se prezinte la o secție de poliție de două ori pe săptămână.
Acuzațiile ce i se aduc se împart în 3 categorii:
Acuzații de complicitate cu infracțiuni care au fost comise într-o anumită măsură pe sau prin intermediul Telegram;
Acuzații bazate pe refuzul companiei Telegram „de a comunica, la cererea autorităților autorizate, informațiile sau documentele necesare pentru punerea în aplicare și funcționarea interceptărilor autorizate în mod legal”.
Acuzații legate de faptul că Telegram nu a depus o declarație cerută celor care importă un sistem criptografic în Franța.
Unele dintre relatările referitoare la arest repetă o variațiune pe tema umătoare: Durov a fost arestat pentru că permite utilizatorilor să comunice criptat, prin Telegram. Această narațiune omite detalii importante, pe care le vom clarifica în continuare.
Aplicația Telegram este deseori prezentată în relatările media ca fiind „criptată”. Însă, experții în securitate cibernetică amintesc că acest lucru nu reflectă în totalitate realitatea.
Telegram oferă mai multe tipuri de conversații între utilizatori:
chat-uri între doi participanți;
grupuri, în care mai mult de doi participanți pot interacționa - acestea pot fi private sau publice;
canale, pe care doar administratorii canalului postează mesaje, iar cei care se abonează la canal pot doar citi aceste mesaje;
chat-uri secrete care funcționează între doi participanți.
Doar ultimul dintre aceste exemple este protejat de criptare de la un capăt la celălalt (end-to-end encryption). Atunci când un utilizator trimite un mesaj unui alt utilizator, chat-ul dintre cei doi este unul necriptat, în care întreg conținutul mesajelor este vizibil administratorilor software-ului Telegram.
Grupurile, atât cele private cât și cele publice, sunt, de asemenea, lizibile pentru compania Telegram, precum și canalele.
Pentru ca un utilizator că comunice folosind garanțiile criptării de la un capăt la celălalt, astfel încât doar interlocutorul său să poată citi conținutul mesajelor, acesta trebuie să pornească manual un chat secret.
Telegram nu folosește algoritmi de criptare de la un capăt la celălalt care să fie open-source și să fi beneficiat de numeroase audituri. Compania a optat să implementeze proprii algoritmi, cu surse închise, iar această decizie a fost criticată încă din 2016.
Mandatul de arestare pe numele lui Durov și al fratelui său co-fondator, Nikolai, a fost emis în luna martie, potrivit unui document administrativ francez văzut în exclusivitate de publicația Politico. Documentul indică faptul că investigația franceză sub acoperire asupra Telegram este mai amplă și se axează pe refuzului Telegram de a coopera cu o anchetă a poliției franceze privind abuzurile sexuale asupra copiilor.
Dat fiind că majoritatea comunicațiilor pe Telegram nu sunt protejate de criptare de la un capăt la celălalt, compania ar fi putut să pună în aplicare o moderare a conținutului similară celorlalte mari platforme de social media. A ales, însă, să nu facă acest lucru - așa cum amintește Eva Galperin directorul pe securitate cibernetică la Electronic Frontier Foundation.
Atât în România, cât și în Republica Moldova, au fost documentate grupuri de Telegram care permiteau distribuirea pornografiei din răzbunare (revenge porn, n. red.) și a altor imagini distribuite neconsensual.
În 2022, compania a fost obligată să plătească o amendă în Germania pentru că nu a stabilit o modalitate legală de raportare a conținutului ilegal. Brazilia a amendat compania în 2023 pentru că nu a suspendat conturile susținătorilor fostului președinte Jair Bolsonaro.
Ulterior eliberării sale din arest, pe 5 septembrie, Pavel Durov însuși a anunțat pe propriul canal de Telegram că promite să modereze mai mult conținutul pe platformă. Conținutul paginii cu întrebări frecvente a aplicației de mesagerie și-a actualizat conținutul, clarificând că chat-urile private nu mai sunt protejate de moderare.
Ancheta continuă și nu cunoaștem încă toate detaliile arestării lui Durov și a investigării companiei Telegram.
În spațiul media, inclusiv în cel românesc, a apărut o a doua dezinformare, cu caracter antisemit, care o acuza pe Julia Vavilova, partenera lui Durov, de complicitate în arestarea acestuia.
Mulțumesc pentru distribuire!