Bună dimineața,
Citiți astăzi o ediție light a Misreport, scrisă de Ovidiu. Codruța revine de săptămâna viitoare cu forțe proaspete și cu ediții grozave, așa cum ne-a obișnuit ;)
👉 O campanie de dezinformare a susținut că Ucraina vinde electricitate României în timp ce ucrainenii se confruntă cu pene de curent, dar datele arată că Ucraina nu exportă energie electrică în UE.
Afirmațiile ministrului Energiei din România, care a declarat că exporturile de energie electrică în Ucraina creează presiune pe prețurile din România, nu sunt nici ele susținute de cifre. INS arată că exporturile de energie în Ucraina și Moldova sunt foarte mici. (Context)
👉 Un clip viral despre așa-zise „capcane cu otravă” care ar otrăvi pădurile din Vatra Dornei este fals, potrivit Romsilva.
De fapt, dispozitivele sunt curse feromonale folosite pentru protejarea pădurilor, iar „brazii uciși” sunt, de fapt, molizi sănătoși, a explicat șeful Ocolului Silvic Vatra Dornei. (Digi24)
👉 Autoritățile americane acuză Rusia că este la originea unui videoclip fals viral care arată distrugerea buletinelor de vot prin corespondență în favoarea candidatului republican Trump.
Acest fals face parte dintr-o mai largă operațiune rusă de dezinformare menită să pună la îndoială validitatea alegerilor. (AFP via G4Media)
👉 Poliția din Moldova afirmă că omul de afaceri fugar pro-rus Ilan Șor a cheltuit 39 de milioane de dolari într-o schemă de mituire a alegătorilor la alegerile prezidențiale și referendumul de aderare la UE, folosind o bancă rusă pentru transferuri către 138.000 de persoane. (Veridica)
👉 Meta va folosi conținutul de știri Reuters în chatbot-ul său pentru a oferi răspunsuri în timp real la întrebările utilizatorilor despre știri și evenimente actuale.
Detaliile financiare ale acordului nu au fost dezvăluite, dar Reuters va fi plătită pentru folosirea conținutului, conform unui contract pe mai mulți ani. (Reuters via News.ro)
👉 O mare parte din cetățenii din Europa Centrală și de Est consideră că Bruxelles-ul ia decizii fără a le cere părerea, arată un sondaj realizat de Globsec. Potrivit experților, această percepție distorsionată este un teren fertil pentru propaganda rusă care susține partide antieuropene și încearcă să destabilizeze unitatea europeană.
UE este provocată să comunice mai eficient, ținând cont de contextul local și implicând activ cetățenii pentru a contracara dezinformarea. (Visegrad Insight via PressOne)
Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)
👉 Un articol fals din 2015 despre „eliminarea rasei albe” a fost reluat pe rețelele sociale și amplificat de Elon Musk; autorul, un troll autodeclarat, a recunoscut că textul era o „provocare intenționată” și complet neadevărat. (Australian Associated Press)
👉 Elon Musk ar putea controla agențiile federale care-i reglementează afacerile dacă Trump va câștiga alegerile și îl numește într-o funcție administrativă.
Numirea ar crea conflicte majore de interese, Musk având deja contracte guvernamentale și investigații în curs asupra companiilor sale. (The New York Times)
👉 Un grup național coordonat de Cleta Mitchell, fostă avocată a lui Trump, a mobilizat activiști pentru a promova teorii despre fraudă electorală.
Rețeaua „Election Integrity Network”, finanțată de donatori conservatori și organizații republicane, a avut peste 400 de întâlniri pentru a organiza răspândirea de teorii nefondate despre fraude. (The New York Times)
👉 Influencerii de pe rețelele sociale sunt plătiți pentru a promova candidați politici, dar fără reglementări stricte privind transparența, ceea ce ridică îngrijorări legate de dezinformare și manipularea opiniei publice. (The Washington Post)
👉 O analiză The New York Times concluzionează că dezinformarea a atins cote record, subminând încrederea în democrația americană.
Campanii false despre fraude electorale și acuzații nefondate împotriva candidaților sunt amplificate de social media și susținute de Rusia, China și Iran, vizând destabilizarea procesului electoral.
👉 Dezinformarea de tip deepfake amenință mai ales candidații locali, care au resurse limitate pentru a gestiona astfel de falsuri.
Candidații locali sunt mai vulnerabili la manipulări online, deoarece alegătorii nu îi cunosc suficient și pot fi influențați mai ușor de informații false sau clipuri trucate care distorsionează realitatea. (POLITICO)
👉 O serie de decizii recente arată că imunitatea oferită de Secțiunea 230 rețelelor sociale, care le protejează de răspundere pentru conținutul utilizatorilor, începe să fie limitată de instanțe.
Procurorii generali ai mai multor state au utilizat noi strategii juridice pentru a contesta rețelele sociale, susținând că designul acestor platforme este periculos pentru tineri și încalcă legile de protecție a consumatorilor. (Tech Policy Press)
👉 Un serviciu numit Locate X, oferit de compania Babel Street, utilizează identificatori unici de publicitate de pe dispozitive Android și iOS pentru a urmări locația telefoanelor, facilitând supravegherea deplasărilor unor persoane.
Deși serviciul ar trebui să fie disponibil doar agențiilor guvernamentale, un investigator independent a obținut acces temporar și a constatat capacitatea acestuia de a monitoriza persoane în timp real și pe perioade lungi. (404 Media)
Un articol Ars Technica descrie cum putem limita permisiunile de acces la locație în setările telefonului, reducând astfel riscul de urmărire detaliată a locațiilor personale.
👉 Meredith Whittaker, președinta Signal Foundation, avertizează asupra modelului de afaceri bazat pe supravegherea utilizatorilor, care exploatează datele personale pentru profit și influență, cu efecte negative, de la manipularea opiniilor la utilizări militare. (Rappler)
👉 O mamă din Florida dă în judecată Character.AI, o platformă de chat bazată pe inteligență artificială, acuzând-o că a contribuit la moartea fiului ei de 14 ani, care dezvoltase o relație obsesivă cu un chatbot.
Avocații susțin că aplicația ce permite utilizatorilor să creeze și să comunice cu personaje virtuale exploatează vulnerabilitatea tinerilor fără măsuri suficiente de protecție. (The New York Times)
👉 LinkedIn a fost amendată cu 335 milioane de dolari de autoritatea irlandeză de protecție a datelor pentru utilizarea datelor utilizatorilor în scopuri publicitare fără consimțământ, încălcând GDPR. (The Record)
👉 Avocata Mercy Mutemi dă în judecată Meta în Kenya, susținând că exploatarea muncitorilor locali pentru moderarea conținutului reprezintă o formă de colonialism modern.
Ea argumentează că acest tip de joburi aduce beneficii minime pentru lucrătorii africani, cu costuri psihologice și sociale ridicate. (Coda Story)
👉 OPINIE: Negarea rezultatelor alegerilor din SUA, alimentată de dezinformări privind fraudele electorale, a subminat încrederea în democrație nu doar în SUA, ci și global, unde liderii politici contestă tot mai des rezultatele neconvenabile, destabilizând procesele democratice. (The Hill)