SPECIAL. „You are the media now”
Bună dimineața,
„you are the media now”.
Mi-a plutit obsedant prin cap zile în șir replica celui mai bogat om din lume, Elon Musk, așa că m-am gândit să încerc să înțeleg de ce, într-o ediție specială Misreport.
Musk a anunțat publicul că e „the media”, după ce rezultatele la alegerile prezidențiale din SUA au devenit oficiale, pe platforma social media pe care o deține și conduce. (X/Elon Musk)
…teoretic reglementată, practic, ghidată după placul & interesul omului de afaceri - două detalii pe care nu le cunoaștem și la care nu avem acces. Ce știm este că Musk a folosit platforma pentru a-și face postările vizibile pentru toți utilizatorii, chiar dacă nu îl urmăresc pe el :) (Washington Post).
A amplificat falsuri și teorii conspiraționiste (APNews), a blocat accesul la platformă unor jurnaliști care îl criticau (PBS) și a refuzat să pună în aplicare decizii definitive ale curților de justiție (BBC).
Este cazul Braziliei, unde judecătorul Alexandre de Moraes a blocat accesul la platforma deținută de Musk, după ce aceasta a refuzat să blocheze mai multe profiluri considerate de către guvern că răspândesc dezinformare despre alegerile prezidențiale din Brazilia din 2022.
După câteva luni în care X a fost blocat în Brazilia, Musk s-a conformat cu legea - Brazilia era a șasea cea-mai-mare piață pentru X, cu aproximativ 21,5 milioane de utilizatori. (Deutsche Welle)
„you are the media now” mi se par, într-un fel, cele mai importante 5 cuvinte de anul ăsta. pentru că sensul lor, dincolo de imediat, e frisonant - și asta din mai multe motive.
⚠️ Evităm să acceptăm de vreo câțiva ani că platformele de socializare sunt percepute de public drept mass-media - adică locuri de încredere de unde te informezi. Un fel de ziare, dacă vreți, cu conținut mult mai variat.
În plus, au început să marginalizeze în spațiul lor ceea ce numim media tradițională - materiale de presă făcute după normele deontologiei și coduri etice.
De la reducerea automată a reach-ului pentru link-uri (motivul pentru „link în primul comentariu”) la favorizarea anumitor tipuri de conținut (the Current) la schimbarea rezultatelor pentru căutări pe Google (Press Gazette), media tradițională s-a uitat cu un fel de nedumerire abulică la procentele de trafic pierdute în favoarea marilor platforme (The New Republic).
⚠️ E relevant că marile platforme sunt percepute drept mass-media? Da, pentru că ăsta e începutul unei discuții serioase despre reglementarea lor. Iar dovada e că iată, nici nu a ajuns la Casa Albă, și viitorul vicepreședinte al SUA, JD Vance, dă de înțeles că UE ar trebui să-și vadă de treabă cu reglementarea X dacă mai vrea SUA în NATO (The Independent). Adică, prieteni, cât de importantă e, totuși, reglementarea asta, dacă o legăm de o alianță de securitate?
Asta în condițiile în care X nu e reglementat nicicum în momentul ăsta, în UE, pentru că s-a retras din orice înțelegere. În vară, Comisia Europeană avertiza rețeaua că încălcă mai multe reguli din Actul privind Serviciile Digitale (DSA) și este pretabilă la o amendă de 6% din venitul global.
Mai precis, printre regulile încălcate de X se află transparența pentru publicitate și blocarea accesului oferit cercetătorilor la datele și comportamentul real al utilizatorilor pe platformă.
În plus, X mai e anchetată în UE pentru promovarea de dezinformare și materiale care incită la ură.
⚠️ La un alt nivel al discuției, aceste cinci cuvinte sunt, poate, cel mai otrăvit cadou pe care un om de afaceri îl face unei mări de utilizatori. În învelișul victorios se ascunde o minciună, disimulată sub forma unei ofrande de război: s-a luat puterea mediei tradiționale de a spune povestea despre realitate și s-a oferit, chipurile, utilizatorilor. Oamenilor obișnuiți.
Doar că nu e așa.
Pentru că, deși produc conținut pe bandă, utilizatorii nu au control - și nici cunoștințe, for that matter - asupra algoritmilor care propagă, dozează și creează, în final, meniul informațional de pe platforme.
De pildă, X a făcut public codul sursă al algoritmului său de recomandare pe 1 aprilie 2023 și l-a publicat pe Github. Dar datele de antrenament ale inteligenței artificiale din spate rămân confidențiale, codul oferă indicii despre modul în care platforma decide ce să afișeze în feed-urile utilizatorilor și totul se schimbă foarte repede. (Buffer)
Meta explică la rândul ei că ar avea niște criterii de generare a feed-ului. Doar că, în realitate, intervine tehnologia AI și aici, și face ea selecția pe bază de predicție.
‼️În cazul meu, de pildă, în ultimele două săptămâni, tehnologia a prezis că sunt foarte interesată de orice ar avea de spus Jordan Peterson. Și în ciuda faptului că nu am solicitat și nu am interacționat cu tipul ăsta de conținut pe rețea, am continuat să primesc sugestii chiar și după ce am marcat că nu sunt interesată de acel tip de conținut.
⚠️ Contează cât de des vezi o afirmație, pe social media, indiferent că e adevărată sau falsă? Contează câtă publicitate și de ce tip ți se inserează în feed? Contează ce fel de conținut îți sugerează constant o platformă? Da, pentru că toate astea îți vor crea ție, ca utilizator, percepția despre realitate.
În alte cuvinte, cine controlează algoritmul controlează și percepția asta.
I am the media now e sensul corect al interpretării celor cinci cuvinte.
…care mai marchează ceva: finalul poveștii despre realitate așa cum o știam. Și așa cum am construit-o în ultimele sute de ani. Și a valorilor pe care s-a sprijinit. Putem să-i spunem descentralizare, putem să-i spunem industrializare, putem să-i spunem și portocală, ea înseamnă același lucru: privim tot mai des realitatea sau adevărul ca pe niște produse și nu știm nimic despre ce va urma.
Mai mult, nici nu avem, în istoria cât de cât recentă, un model de înțelegere. Un moment comparabil oarecum cu apariția sofiștilor din grecia antică, retori care puteau argumenta că orice e adevărat, chiar și atunci când aveau de-a face cu ipostaze diametral opuse. Relativiști și sceptici, sofiștii greciei antice s-ar găsi într-o companie caldă alături de mari barzi ai internetului, precum Tucker Carlson, Alex Jones sau Joe Rogan.
E asta relevant pentru public? E, dar cine să-i mai spună?
Aici ar merita o discuție lungă despre felul în care mass-media tradițională a pierdut încrederea publicului, dar too soon, încă nu vorbim despre asta. Mă gândesc tot mai des la migrarea presei de pe hârtie, în spațiul online. De la oamenii care plăteau abonament la afacerile care plăteau publicitate per click, presa a înghițit momeala fără să clipească.
Și nu s-a oprit niciodată să înțeleagă schimbarea asta fundamentală. Follow the money li se aplică doar celorlalți, nu și nouă :)
Epilog. Am văzut cele mai docte explicații despre pierderea alegerilor din SUA, mai puțin asta: it’s the social networks, stupid! Pentru că e cel mai greu de argumentat. Aproape imposibil.
…și aici revenim la algoritmii pe care nu îi cunoaștem - pentru niciuna din platformele sociale. La reglementările formale și lipsite de efecte palpabile - în continuare avem publicitate politică negativă, anonimă, pe Facebook, de pildă. La o căutare simplă, am găsit campanii negative plătite împotriva unor candidați la președinție sau la Parlament, și anunțurile trișează regulile de transparență ale UE :) (Facebook Ad Library)
Dar, cel mai trist, ar trebui să revenim la lipsa de instrumente de cercetare în ceea ce privește felul în care platformele social media pot manipula opinia publică. Joan Donovan, cercetător în domeniul dezinformării și profesor de jurnalism la Boston University vede o schimbare fundamentală față de 2016 - acum opiniile politice ale proprietarilor platformelor sunt codificate în algoritmii care generează feed-ul. Și dau formă realității :) (The Guardian)
În ultimii doi ani, la presiunea crescută a cercurilor conservatoare din SUA, dar și a rețelelor sociale, cercetarea pe felul în care se produce dezinformarea online a fost dezmembrată și îngropată, bucată cu bucată. Renee DiResta și dispariția Stanford Internet Observatory e un exemplu. (The Guardian)
Meta a blocat accesul la date și a împiedicat cercetători să studieze cum circulă falsurile pe platforma sa. (NPR)
Au dispărut centre întregi de cercetare, s-au tăiat fonduri și s-au închis puținele instrumente valabile, de tipul CrowdTangle - care îți arătau cum circulă și cum sunt amplificate și instrumentate informațiile sau falsurile. (The Conversation)
Combaterea dezinformării și a manipulării prin propagandă online s-a dus tot mai mult în zona fact-checking-ului și a verificării poveștilor-cu-pești online, ignorând complet partea asta - de înțelegere a metodelor de creat percepții false asupra realității, pe rețele sociale. Și reglementarea lor.
Asta în condițiile în care datele arată că ipotezele conspiraționiste au devenit încet mainstream (Psychology Today) - adică ne raportăm la ele ca la realități. Și tehnologia AI va permite crearea de noi și noi ficțiuni în permanență, sufocând spațiul informațional.
Mă tem că nici despre asta nu vom vorbi prea curând.
Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)
👉 „Când ne-am întâlnit, Arlo era un fotograf fermecător și aventuros. Apoi a lovit pandemia, iar el a început să creadă în știri false, escrocherii financiare și teoria Pământului plat.” Așa începe povestea pe care o spune o femeie al cărei soț a ajuns să creadă în ipoteze conspiraționiste și să piardă sume consistente de bani din cauza înșelătoriilor online. (The Guardian)
👉 Pozele de profil generate de inteligența artificială devin un instrument important pentru manipularea coordonată pe X, cercetători din Germania identificând aproape 8.000 de conturi care folosesc fețe sintetice, concentrate în principal pe amplificarea mesajelor politice și a schemelor de tip crypto. (Decrypt.co)
👉 După ce apele de inundație au străbătut municipiul Aldaia (Spania) săptămâna trecută, acesta a început să apară în titluri dintr-un alt motiv: dezinformarea cu privire la soarta vastului său parc auto subteran.
Personalități online, inclusiv una cu peste 10 milioane de urmăritori, alături de un cunoscut prezentator TV și un activist de extremă dreapta, au speculat pe faptul că salvatorii nu au putut intra în parcarea subterană, susținând în mod fals că aceasta conținea sute – dacă nu mii – de cadavre. (The Guardian)
👉 Singurul moment în istorie în care Rusia a invadat teritoriul românesc a fost în 1944, susţine Ion Cristoiu, cunoscut promotor al propagandei pro-Kremlin.
Veridica.ro arată că Cristoiu minte - cercetătorii în istorie spun au existat 12 invazii ale armatelor rusești în teritoriile de astăzi ale României, începând cu secolul al XVIII-lea și culminând cu cea din 1944, care a dus la staționarea trupelor Moscovei în țara noastră 14 ani, până în august 1958.
👉 Dacă documentarul How to Build a Truth Engine ar trebui comprimat în două teme, acestea ar putea fi „cum funcționează mintea umană” și „cum poate fi creierul nostru manipulat prin informație”. Regizorul filmului, Friedrich Moser, ne poartă într-o călătorie de două ore plină de explicații, abordând subiecte de la războiul cibernetic la alegeri, COVID, conflicte și altele, scrie The Conversation.
👉 Alegerile prezidențiale din SUA au fost relativ lipsite de probleme, dar înecate într-un val de dezinformare, care a încercat să submineze încrederea în vot și să semene haos. Lucru despre care experții spun că este probabil să se agraveze în anii următori. (AP News)
👉 Donald Trump a avertizat că mulți cetățeni străini vor încerca să voteze ilegal la prezidențiale. Spoiler alert: nu s-a întâmplat. (NPR)
👉 Și BBC scrie despre cum au dispărut aproape de tot afirmațiile privind “fraudarea alegerilor”, după ce Trump a câștigat.
👉 Dezinformarea și informațiile eronate s-au răspândit rapid înaintea alegerilor din SUA, amplificate pe rețelele de socializare atât de actori străini, cât și interni, spune și Deutsche Welle, care analizează impactul asupra rezultatului.
👉 MSNBC scrie despre influența pe care marile firme de tehnologie (și proprietarii acestora) au avut-o în alegerile din SUA.
👉 BBC a lansat primele episoade ale podcastului The Moderators în care prezintă poveștile șocante ale oamenilor care moderează conținut pe marile rețele sociale.
👉 Un articol publicat în The New York Times explorează legătura dintre tehnologie și singurătate, concluzionând că utilizarea excesivă a social media, mesageria text și binge-watching-ul contribuie la izolare socială.
👉 Medicamentele pentru slăbit sunt promovate intens pe rețelele sociale către femei tinere, promițând o slăbire rapidă, deși implică riscuri și necesită supraveghere medicală. Experții atrag atenția că astfel de reclame pot accentua tulburările alimentare. (The Financial Times)
👉 Un studiu realizat de The News Literacy Project arată că aproximativ jumătate dintre adolescenții americani intervievați văd postări cu teorii ale conspirației cel puțin o dată pe săptămână.
Iar aproximativ 45% dintre ei declară că presa mai mult dăunează democrației decât să o protejeze. (Fast Company)