Ediția #223

Bună dimineața, 

„În Springfield, mănâncă câinii. Oamenii care au venit acolo, mănâncă pisicile. Mănâncă – mănâncă animalele de companie ale oamenilor care locuiesc acolo.”

Afirmația - care a făcut până acum înconjurul planetei, sub formă de meme sau cântecele amuzante - îi aparține lui Donald Trump, candidat la alegerile prezidențiale din SUA, care a lansat această acuzație la dezbaterea live dintre candidatul republican și Kamala Harris, candidatul democraților. 

Este un fals, arată France24, care a verificat presupusa informație alarmistă, lansată de Trump și pusă pe seama imigranților haitieni din micul orășel Springfield, Ohio.

Asta nu i-a oprit pe politicienii și influencerii republicani să o repete apoi, pe rețele sociale. BBC, care a vorbit direct cu autoritățile oficiale din Springfield, arată că nu există nicio dovadă în sprijinul afirmațiilor lui Trump. 

Și că, în ciuda acestui fapt, JD Vance, care candidează alături de Trump pentru postul de vicepreședinte, a repetat falsul pe rețeaua socială X, unde a avut peste 11 milioane de vizualizări. Ulterior, Vance a adăugat că „e posibil ca aceste zvonuri să se dovedească a fi false”.

Elon Musk, CEO-ul X, a repetat și el falsul, în ciuda faptului că autoritățile din Springfield au reacționat imediat și au negat zvonurile. (Firstpost)

Și, din nou, în ciuda faptului că nu există dovezi pentru această afirmație, Trump a revenit și a promis că va deporta imigranții haitieni din Springfield, după ce va câștiga alegerile, deși majoritatea lor se află legal în SUA. (France24)

Însă viața micului orășel a fost afectată de afirmațiile false: două spitale și mai multe instituții administrative au fost închise și mai multe școli au fost evacuate, după ce autoritățile au primit în mod repetat amenințări cu bombe. (The Guardian)

Politico arată că oricum Donald Trump se pregătise încă dinainte de dezbatere să o conteste, criticând moderatorii și lansând zvonuri că întâlnirea electorală ar fi urmat să fie falsificată. 

…iar într-o analiză The Guardian, editorul Blake Montgomery arată că republicanii au folosit încă dinainte de dezbaterea televizată imagini generate cu inteligența artificială care îl plasau pe Donald Trump alături de imagini ale unor pisicuțe - în încercarea de a da consistență vizuală zvonurilor pentru care nu există dovezi.

…și n-au fost doar pisicuțe, ci și rățuște generate cu ajutorul tehnologiei AI, iar scopul imaginilor sintetice a fost să amplifice răspândirea zvonurilor. Pentru care, cu riscul de a mă repeta, nu există nicio dovadă concretă. (NBC)

NewsGuard a căutat sursa inițială a zvonului printre cetățenii din Springfield și a dat peste două persoane, dintre care una e autorul postării de Facebook de la care a plecat toată nebunia. Ambele persoane citate afirmă despre ele că nu se consideră surse de încredere, pentru că, la rândul lor, „au auzit de la cineva” povestea.

Asta mi-a adus aminte că am avut zvonuri cu migranți care mănâncă pisici și acasă. 

PressOne a relatat în 2022 despre două astfel de cazuri, în care migranți vietnamezi din Cluj au fost acuzați că ar fi mâncat animale de companie. În urma investigațiilor, nu a fost confirmat niciunul din zvonuri - care au fost preluate și amplificate de media locală, și uneori chiar națională. 

⚠️ Am alocat un spațiu generos pentru povestea cu imigranții care ar mânca animale de companie pentru că ilustrează foarte bine felul în care un zvon generat și amplificat în spațiul virtual are efecte în viața reală a oamenilor. Și acesta este unul din obiectivele oricărei campanii de dezinformare - să genereze emoții și acțiuni în realitate, folosindu-se de efectul de amplificare al rețelelor sociale.

În plus, pentru că arată o tendință tot mai îngrijorătoare a publicului - aceea de a crede orice zvon se potrivește cu propriile simpatii politice, credințe personale sau preferințe. Și așa apar „faptele alternative” în lume.

Totuși, ce putem face să ne protejăm de tipul ăsta de conținut?

🚨 Să învățăm să-l recunoaștem rapid - în general, vine cu afirmații șocante/bombastice și (ne) provoacă emoții puternice.

🚨 Să verificăm informațiile din surse credibile. „Mi-a zis mie cineva de pe internet/o mătușă/ un profesor de istorie din Azuga” nu reprezintă dovezi.

🚨 Să nu amplificăm zvonurile, în lipsa acestor confirmări, mai ales dacă ele instigă la ură, rasism sau violență față de grupuri sociale. 

🚨 În fine, să ne cultivăm discernământul aplicând câteva întrebări simple: Care este sursa inițială a informației? Este ea credibilă? Oferă dovezi? Care sunt dovezile?

În lipsa acestui exercițiu, riscăm să umflăm zvonuri care apoi sunt folosite pentru a crea fapte și realități „alternative”.

Despre asta vorbește și spune jurnalistul Steven Brill, în noua sa carte The Death of Truth, în care susține că adevărul este un concept în pericol.

Într-un dialog cu CBS News, jurnalistul explică apariția „faptelor alternative” și felul în care o parte a publicului vrea să consume doar informații care se potrivesc propriilor credințe și interpretări ale realității.

Pericolul, spune jurnalistul, e că nu vom mai avea „a shared reality”, adică un consens asupra realității. 

📖 BONUS READ. Tot despre pierderea acestui consens asupra realității - și felul în care rețelele sociale participă la dizolvarea acestuia - vorbește și jurnalista Maria Ressa în volumul Cum să înfrunți un dictator, tradus în limba română de jurnalista Mona Dîrțu și publicat de Editura XYZ. (HotNews)

În fine, cercetătoarea Renée DiResta se uită mai departe și caută să înțeleagă cine sunt și cum acționează oamenii care încearcă să transforme falsurile în realitate. 

Persoanele carismatice cu un număr mare de urmăritori online sunt noii „conducători invizibili”, spune DiResta, cercetătoare și expertă în dezinformare, propagandă și manipularea informației pe internet, în noua sa carte, Invisible Rulers: The People Who Turn Lies into Reality (Conducătorii Invizibili. Oamenii care transformă minciunile în realitate, n. red.).

Citată de Sander van der Linen, psiholog și cercetător, în revista Nature, DiResta arată că una din tacticile preferate de „conducătorii invizibili” e să se proiecteze ca fiind anti-elitiști. 

 „Dar sunt, de fapt, o nouă formă de elită”, arată cercetătoarea, și subliniază că aceștia exercită adesea o putere incredibilă fără a arăta vreo responsabilitate proporțională.

Știri despre știrile false

👉 Obiectivele cele mai importante ale lui Vladimir Putin, în acest moment, pentru care face propagandă, sunt destrămarea Uniunii Europene, slăbirea sau destrămarea NATO sau ieșirea unor state din alianță, spune jurnalistul Marian Voicu, fondatorul Veridica.ro, care a lansat recent la Chișinău o ediție pentru Moldova. 

Într-un podcast pentru Ziarul de Gardă, Voicu explică tacticile și obiectivele Rusiei. 

👉 Rusia susține că atacă doar acele instalații energetice ucrainene care alimentează obiectivele militare, potrivit unei narațiuni false promovate de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Veridica.ro arată de ce e falsă. 

👉 Profesorii care vor să le explice elevilor din România ce înseamnă dezinformarea au acum la dispoziție un set de resurse și instrumente, pus la dispoziție de UE. Detalii despre el oferă edupedu.ro.

🔖 Pachetul informațional este pe site-ul oficial al Uniunii Europene, în secțiunea dedicată resurselor pentru educație.

👉 Influencerii de extremă dreaptă din SUA plătiți cu bani din Rusia pentru a amplifica falsuri spun că nu știau de unde vin banii. Experții spun, în paralel, că ideile lui Putin seamănă destul de bine cu așa numita „ideologie anti-woke” din SUA. (Politico via Digi24)

👉 În afară de utilizarea influencerilor locali, Rusia se folosește și de site-uri care arată ca niște publicații, dar care nu respectă nicio normă jurnalistică, publicând invenții. The Conversation trece în revistă câteva tactici folosite în campaniile de propagandă coordonate de Kremlin. 

👉 Parlamentul Australiei dezbate o lege al cărei scop este să combată informarea greșită și dezinformarea. A fost pusă în dezbatere publică de anul trecut și a primit peste 24.000 de reacții. Experții The Conversation spun că nu a luat în calcul multe din aceste răspunsuri și nu e adaptată la realitatea tehnologică în care trăim. 

Are și părți bune :)