Bună dimineața,
În ultimele luni - și cu precădere în ultimele săptămâni - am fost invitată să vorbesc despre efectele dezinformării și cum pot fi ele combătute.
Am realizat că la fiecare din aceste întâlniri insist pe câteva măsuri la îndemână - programe solide de educație media în școli, transparență în algoritmii rețelelor sociale, transparență în ceea ce privește proprietarii site-urilor care pretind că sunt publicații de presă, transparență pentru cheltuielile cu publicitatea politică pe rețele sociale.
M-am gândit că e un exercițiu de onestitate pe care am omis să-l facem până acum - și anume, să vă explicăm cum facem fiecare număr din Misreport 🙂
So, here it goes!
Nu există un algoritm care generează conținutul newsletter-ului Misreport.
Împreună cu Ovidiu, am pus cap la cap un sistem de monitorizare media - diferit pentru fiecare dintre noi. Această monitorizare generează rezultate care cuprind majoritatea materialelor de presă publicate în limbile română și engleză, și care tratează subiecte referitoare la propagarea conținutului fals, informare greșită și dezinformare. Și, desigur, efectele lor.
Citim săptămânal studii științifice care se referă la subiectele menționate mai sus. Încercăm să le selectăm pe cele care aduc ceva nou în ceea ce cunoaștem deja, pe cele care oferă explicații consistente pentru fenomenul dezinformării, sau pe cele care enunță limpede și argumentat soluții care ni se par utile.
Monitorizăm în fiecare săptămână comunicarea unui set de actori politici și verificăm felul în care comunicarea lor se conexează cu conținutul fals propagat de site-uri care se profilează drept produse media. Pentru că de cele mai multe ori publicul care îmbrățișează o narațiune dezinformativă va fi capitalizat politic - fie pentru mișcări de protest în stradă, fie pentru simpatizanții care pot fi transformați, ulterior, în public votant.
Nu vă prezentăm, de regulă, politicieni care susțin că alți politicieni mint, fără să prezinte dovezi. Încercăm să evităm termenul „fake news”, pentru că literatura de specialitate recomandă asta și pentru că am remarcat că atunci când publicul poate numi corect o formă de manipulare sau fals - fie că e minciună, dezinformare, informare greșită, clickbait sau altele - are automat și metoda potrivită să-l combată.
În plus, monitorizăm felul în care unele afirmații, relatări sau idei se propagă în social media și cine le amplifică. Așa am ajuns să vă prezentăm, de pildă, investigația Operațiunea „Românii, chemați înapoi la armată”.
Din tot acest material rezultat - adică sute/mii de link-uri, selectăm ceea ce considerăm că e relevant pentru publicul Misreport. Criteriile de selecție sunt subiective, desigur. Dar suntem atenți la trei dintre ele, cu precădere: relevanța, noutatea și contextul pe care îl adaugă.
Pentru conținutul pe care îl selectăm în limba engleză, facem de fiecare dată o verificare a credibilității sursei. Folosim uneori drept sursă ziare locale în limba engleză și verificăm de fiecare dată dacă ele respectă criteriile deontologice ale jurnalismului.
Atunci când facem fact-checking, aplicăm regulile enunțate de International Fact-Checking Network. (Poynter Institute)
Încercăm să oferim un mix echilibrat de conținut care să nu facă referire cu precădere la acțiunile Federației Ruse - deși, de multe ori, este cea mai voluminoasă parte a rezultatelor monitorizării pe care o facem.
În același timp, încercăm să nu vă plictisim :)
Asta înseamnă că veți găsi în Misreport și recomandări despre care care nu v-ați fi gândit că pot avea legătură cu ceea ce vrem să cunoaștem mai bine - și anume, felul în care ne construim realitatea azi.
Spre exemplu, felul în care se radicalizează comunitățile, pornind de la comunicarea pe rețele sociale. Sau felul în care ajungem să nu mai participăm la dezbaterea publică, din cauza efectelor dezinformării, care, uneori, ne repetă că e inutil să încercăm să schimbăm ceva.
În fine, Codruța decide forma finală a newsletter-ului, iar Ovidiu verifică încă o dată, înainte să trimitem ediția către cititori, dacă nu cumva Codruța a interpretat greșit unele informații, dacă a precizat corect sursele și dacă nu cumva a omis surse sau informații relevante.
Ovidiu este cel care pune apoi conținutul în formatul specific newsletterului și îl trimite spre voi.
Vă suntem recunoscători de fiecare dată pentru răbdarea de a ne citi.
Ne puteți ajuta distribuind postările și newsletterele noastre sau povestind unui prieten despre Misreport!
Câteva idei cu care rămânem după alegerile intermediare (midterms) în SUA
👉 Potrivit rezultatelor parțiale, Democrații păstrează, la limită, controlul asupra Senatului SUA, dar pierd, cel mai probabil, controlul asupra Camerei Reprezentanților, camera inferioară a Congresului. (The Guardian)
👉 The Conversation se întreabă, pe bună dreptate, dacă am depășit apogeul influenței pe care Donald Trump o exercită asupra Partidului Republican. TL;DR: probabil că da, însă asta deschide noi dezbateri referitoare la efectele acestei influențe și ce poate să vină după ea.
👉 …și faptul că electoratul a preferat candidați republicani moderați înseamnă că, cel mai probabil, politica SUA referitoare la războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina nu se va schimba radical. (The Conversation)
👉 Asta în condițiile în care Defense One a concluzionat că nu a observat interferențe externe care să fi acționat cu succes pentru scăderea încrederii electoratului american în legitimitatea procesului electoral.
👉 …Wired explică mai multe - presiunea majoră la aceste alegeri a fost resimțită mai ales de angajații instituțiilor publice care au coordonat desfășurarea alegerilor.
Național
👉 Cutremurul înregistrat pe 3 noiembrie, 2022, în România, a fost folosit drept pretext pentru răspândirea de conținut fals:
O postare legată de cutremurul care a avut loc în România la începutul lui noiembrie anunță că este vorba despre un seism „uriaș” (Factual), care ar fi provocat pagube. În realitate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență a informat că nu au existat pagube produse în urma cutremurului și nici nu au fost primite apeluri prin intermediul 112.
👉 Imediat după cutremurul de 5,4 grade, pagina de Facebook denumită „Rețete rapide” a postat un mesaj referitor la sunetul auzit înaintea seismului.
Mesajul textual – „Vuietul sinistru de dinaintea cutremurului” – induce ideea că cititorii vor afla exact ce s-a auzit înainte de seismul din această dată.
De fapt, linkul postat în comentarii nu are nicio legătură cu cutremurul recent. Este o înregistrare audio din timpul devastatorului cutremur din 4 martie 1977. (Factual)
⚠️ E un moment bun să ne amintim toate discuțiile pe care le-am mai avut în Misreport legate de evaluarea sursei din care ne luăm informațiile. Ne ajută să păstrăm în minte că Facebook nu este un ziar.
În plus, e sănătos să fim sceptici față de paginile de Facebook care pretind că ne oferă un anume tip de conținut - în cazul de față, rețete rapide - și, de fapt, ne oferă altul, mai precis, presupuse informații.
În cazuri similare, e util să facem o verificare simplă, care ne ia câteva minute - și anume, să verificăm dacă mai găsim acea presupusă informație în surse media tradiționale.
👉 #CONTEXT Ministerul Afacerilor Externe refuză să spună dacă România a utilizat softuri de spionaj. Comisia PEGA suspectează toate statele UE că au folosit spyware. (Context.ro)
BONUS READ Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) a solicitat un moratoriu pentru dezvoltarea, exportul și utilizarea softurilor care pot fi folosite la spionarea jurnaliștilor. (Outlook India)
👉 Ultimele evoluții de la Chișinău sugerează că Republica Moldova pare să fi devenit ținta unui război hibrid declanșat de Federația Rusă, cu scopul de a da jos actuala putere pro-europeană și a readuce acest stat în sfera de influență a Moscovei. Veridica.ro aduce argumente solide în favoarea acestei afirmații.
👉 Alex Jones, autorul site-ului Infowars, trebuie să plătească încă 473 de milioane de dolari pentru conspirațiile răspândite despre atacul armat de la şcoala Sandy Hook. Suma se adaugă la un miliard de dolari, bani pe care instanțele de judecată din SUA au decis deja că Jones îi datorează pentru minciunile propagate online despre atac. (G4Media)
Puțină atenție pentru...
👉 Jurnalistul Cristian Andrei de la Europa Liberă România, care documentează fondurile investite netransparent de partidele din România în presă, de-a lungul ultimilor ani.
Subiectele lui ne oferă o perspectivă asupra felului în care partidele din România cheltuiesc bani pentru propagandă și constituie o bază pentru transparentizarea acestor fonduri.
Efectul materialelor sale e că:
Președintele Autorității Electorale Permanente declară, pentru Europa Liberă, că se va schimba legea finanțării partidelor, iar toate contractele cu presa vor deveni publice. Site-urile vor fi obligate să marcheze distinct articolele plătite de partide.
Asta după ce am aflat că peste 125 de milioane de lei (peste 28 milioane de dolari) au plătit PNL și PSD pentru promovarea în presă și pentru propagandă în ultimele 21 de luni. Deși banii sunt publici, PSD refuză să spună spre ce site-uri s-au dus sumele, iar PNL începe să copieze modelul partenerului de guvernare.
Publicul s-ar putea să nu afle prea curând care articole sunt plătite de partide și nici ce site-uri încasează bani în urma contractelor cu formațiunile politice. Concluzia rezultă din poziția liderilor grupurilor parlamentare PSD și PNL din Cameră despre proiectul AEP privind finanțarea partidelor.
Internațional
👉 Amplificăm pe rețele sociale conținutul fals, chiar și atunci când știm că este fals, arată mai multe experimente ale căror rezultate sunt citate de Psychology Today.
Și asta se întâmplă pentru că ne interesează mai mult ca tabăra politică din care facem parte să aibă dreptate și noi să fim percepuți drept populari decât ne pasă de adevărul factual.
👉 Campaniile de dezinformare ale Federației Ruse în spațiul virtual german urmăresc să radicalizeze opinia publică, să amplifice atitudinile anti-Vest și să exploateze în favoarea Federației Ruse dezbaterile referitoare la inflație și sancțiunile economice impuse Kremlinului. (EUobserver)
👉 Vladimir Putin a propus un amendament care presupune retragerea cetățeniei pentru persoanele care „discreditează” Armata Federației Ruse sau răspândesc ceea ce guvernul de la Kremlin numește „dezinformare”.
Meduza.io scrie că amendamentul legislativ face referire mai degrabă la persoanele care au dobândit cetățenia rusă prin proceduri legislative decât la acelea care au dobândit-o prin naștere.
👉 Cum funcționează dezinformarea pro-Kremlin în Ungaria? Atlatszo Hungary a făcut o analiză consistentă care dezvăluie, printre altele, lipsa de originalitate a site-urilor finanțate de Rusia.
👉 NASA a făcut un exercițiu care presupunea evacuarea unei comunități, pentru a o proteja de efectele prăbușirii unui asteroid de dimensiuni mici.
Și a descoperit că trebuie să ia în considerare informațiile greșite sau false, care fac ca o parte din comunitate să nu mai aibă încredere în măsurile impuse de autorități. (Scientific American)
👉 Publicații print care imită ziare realizate de jurnaliști au fost distribuite în Illinois (SUA), cu scopul de a îndepărta votanții de candidații democrați, înainte de alegerile pentru Congres. (BleedingHeartland.com)
👉 Nu e neapărat clar cum combate Meta, compania mamă a Facebook, dezinformarea care se propagă pe rețeaua socială. Iar faptul că politicienii sunt exceptați de la politica de verificare a conținutului pe Facebook e relevant.
Mai ales dacă ne gândim că orice inițiativă de reglementare a rețelelor sociale are o puternică componentă politică. (Balkan Insight)
👉 Din 27 octombrie, data de la care omul de afaceri Elon Musk a preluat Twitter, publicul Mastodon, o rețea socială non-profit fondată de un german, a înregistrat 500.000 de noi utilizatori. Platforma de microblogging se definește ca fiind „descentralizată”, și e bine să citiți cum explică TechCrunch ce înseamnă asta.
👉 Cel puțin un scenariu al războiului declanșat de Rusia în Ucraina era cunoscut din 2016 de șeful de campanie al lui Donald Trump. The New York Times scrie despre Planul Mariupol și ce presupunea el în 2016.
👉 A fost haos după ce Elon Musk a încercat să ofere verificarea proprietarilor de conturi Twitter contra cost. (BBC).
... un efect e că Musk susține că orice cont care pretinde că este altcineva va fi suspendat. (The Associated Press)
... iar informații noi arată că echipele de contractori externi care se ocupau cu moderarea conținutului Twitter au fost afectate direct de concedieri. (The Associated Press)