Ediția #145: Campanie plătită al cărei scop a fost decredibilizarea Emiliei Șercan

Bună dimineața, 

Am pregătit în #Ediția145 Misreport o analiză care descrie o campanie de publicitate plătită pe Facebook, al cărei scop a fost decredibilizarea colegei noastre Emilia Șercan, după ce aceasta a dezvăluit plagiatul ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, în PressOne. 

Ce s-a întâmplat?

Două pagini de Facebook, Dezvaluiri și Ora de Stiri [sic], au plătit Facebook pentru a amplifica două atacuri succesive la adresa jurnalistei Emilia Șercan și, în paralel, pentru a promova o postare prin care ministrul Lucian Bode, acuzat de plagiat, se disculpa.

Primul atac a avut loc între 26 noiembrie și 1 decembrie, 2022, pe pagina Ora de Stiri, la două zile după ce jurnalista dezvăluia în PressOne că ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a plagiat cel puțin 18,5% din textul tezei doctorale.

Reclamă plătită de Ora de Stiri între 26 Noiembrie și 1 Decembrie 2022

Al doilea atac a avut loc între 11 și 16 ianuarie 2023, după ce Comisia de Etică a Universității „Babeș-Bolyai” a confirmat plagiatul pe care jurnalista Emilia Șercan îl semnalase în PressOne. 

Reclamă plătită de Dezvaluiri între 11 ianuarie și 16 ianuarie 2023

În paralel cu atacul la adresa Emiliei Șercan, ambele pagini au amplificat, tot contra cost, mesajul pe care ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, l-a postat pe Facebook, la acel moment.

Reclamă plătită de Ora de Stiri între 11 ianuarie și 14 ianuarie 2023

Esența acestui mesaj - că evaluarea tezei sale de doctorat publicate în 2018 s-ar fi făcut după normele din 2022, care nu erau valabile în urmă cu 4 ani - a fost verificată de Factual și dovedită drept falsă. 

Ce înseamnă asta?

Conținutul sponsorizat pe Facebook, de tipul celui prezentat mai sus, va apărea nesolicitat pe wall-urile utilizatorilor. Cu alte cuvinte, chiar dacă nu ați interacționat niciodată cu cele două pagini, conținutul plătit de ele vă va apărea în feed-ul de Facebook ca și cum ar fi generat organic.

Singurul marcaj al conținutului plătit e mențiunea „Sponsored”, alături de entitatea care a plătit pentru amplificarea conținutului. În cazul nostru, entitățile care au plătit sunt site-urile conexate cu paginile de Facebook, care nu au căsuțe redacționale și nici numele proprietarilor sau orice alte elemente de identificare sau contact publicate pe site. 

Cine e în spate?

Am făcut o verificare pentru datele de identificare oferite de cele două pagini către Facebook, însă acestea nu au oferit informații relevante. Atunci am decis să procedăm altfel. Am verificat metadatele imaginilor folosite ca logo-uri de cele două siteuri.

Am descoperit astfel că ambele logo-uri sunt create în aplicația Canva de același autor - Roxana Stan. Ba chiar logo-ul site-ului Dezvăluiri.net era salvat cu numele celuilalt site, OraDeStiri.net :) 

Am extras apoi pentru fiecare din aceste site-uri username-urile, adică numele de utilizator cu care cei care postează conținut se identifică și au acces pe site: dididez și didibadea.

Mai departe, am găsit hash-ul de Gravatar, care era conexat la profilul de Gravatar dianabadea078. Am identificat-o astfel pe Facebook pe Roxana Stan, care are printre prieteni contul Diana Badea, fără activitate și fără o fotografie de identificare.

Singurul prieten al contului Diana Badea este chiar Roxana Stan, asociată în agenția de publicitate Green Pixel Interactive, înființată în 1999, și care a avut încheiate, în 2020, contracte cu PNL, filialele Neamț, Buzău, Giurgiu și Ilfov. Printre altele, o parte din serviciile oferite de Green Pixel Interactive au fost tocmai cele de sponsorizare pe Facebook a unor tipuri de conținut de propagandă, așa cum se vede în rapoartele de finanțare al alegerilor parlamentare și locale din 2020, publicate de Autoritatea Electorală Permanentă. 

Servicii oferite de Green Pixel Interactive către PNL în 2020

Am contactat compania Green Pixel la numărul oferit pe site-ul acesteia. Ne-a răspuns Marius Deak, CEO/Strategy director la Green Pixel, căruia i-am explicat de ce l-am contactat. Deak a refuzat să ne ofere un contact direct al colegei sale, Roxana Stan și ne-a transmis că vom fi contactați de aceasta. Până la închiderea ediției, acest lucru nu s-a întâmplat. Am revenit de mai multe ori pe numărul companiei, însă nu ne-a mai răspuns nimeni. 

În cursul aceleiași zile, după telefonul nostru, paginile de Facebook și site-urile conexe au fost șterse :) Toate reclamele sponsorizate de acestea sunt însă arhivate timp de 7 ani în Facebook Ad Library: Ora de Stiri (~37 reclame)/ Dezvaluiri (~48 reclame). Totalul plătit pentru conținutul sponsorizat este de ~15.000€.

Câteva concluzii

Metoda de lucru a agenției, pe care am descris-o mai sus, nu e ceva nou. La finalul lui 2020, relatam pentru PressOne un tip de acțiune similară, dar mult mai amplă, realizată de data asta de o agenție de publicitate care avusese contracte cu PSD. O parte din paginile menționate în materialul din 2020 funcționează și acum după aceeași metodă, ajungând să cheltuiască de la înființare și până în prezent ~500.000€ pentru conținut sponsorizat.

Din cauză că Facebook nu impune standarde de transparență solide, astfel de acțiuni sunt ușor de dus la capăt și, mai important, sunt greu de atribuit unor entități reale. În plus, cu doar câteva sute de lei, publicul la care ajunge conținutul plătit poate să varieze de la câteva zeci de mii la sute de mii de utilizatori.

BONUS Am creat un model de lucru pe pași pentru colegii noștri jurnaliști care vor să replice această cercetare. Modelul poate fi folosit pentru identificarea conexiunilor unor pagini de Facebook sau site-uri anonime cu persoane sau entități reale. 

Ne-am gândit că va fi util, mai ales că ne așteaptă un an cu alegeri parlamentare și locale, în care estimăm că ne vom confrunta cu o inflație de astfel de acțiuni prin site-uri și pagini anonime. 

Îl puteți descărca de aici:

Facebook Metadata Workflow

556KB ∙ PDF file

Download

Download

Internațional

👉 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis să aprobe audierea unui caz care face referire la dezinformarea pro-rusă în cazul doborârii zborului MH17 deasupra Ucrainei.

Reamintim că o curte olandeză de justiție a condamnat doi foști ofițeri ai serviciilor Federației Ruse și un separatist pro-rus pentru doborârea zborului. (Radio Free Europe)

👉 Guvernul Indiei a blocat difuzarea pe rețele sociale a unui documentar BBC care trasează o legătură directă între actualul premier, Narendra Modi și evenimentele violente din 2002, din regiunea indiană Gujarat, soldate cu moartea a peste 800 de oameni. (Coda Story)

👉 Uniunea Europeană pregătește sancțiuni pentru rețelele sociale care vor încălca regulile de publicitate politică online în spațiul european. (The Brussels Times)

👉 V-am mai povestit în ediții trecute ale Misreport despre NAFO (North Atlantic Fellas Organization), o comunitate online care combate propaganda pro-rusă prin postarea unui număr tot mai mare de meme care acoperă mesajele Kremlinului. O analiză Emerging Europe arată că puterea unei astfel de comunități stă în descentralizarea ei. 

👉 Utilizarea fotografiilor generate cu tehnologie AI ar putea reduce încrederea față de ceilalți și modifica drastic felul în care vom comunica online. (The Conversation)

👉 Meta îi permite lui Donald Trump să revină online pe Facebook și Instagram, după ce i-a interzis asta pentru incitare la violență, în timpul atacului din ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA. (NPR)

👉 Spațiul online s-ar putea umple rapid de conținut spam generat de tehnologia AI, în condițiile în care Google nu evaluează diferit acest tip de conținut. (Futurism)

…ba chiar pregătește propriul său chatbot integrat în motorul de căutare. (The Verge)

👉 The Atlantic trece în revistă joburile pe care programe AI precum ChatGPT le vor face în locul oamenilor. 

👉 VIDEO. Propaganda pro-rusă urmărește să dividă societatea letonă. Deutsche Welle explică ce fel de tactici folosesc canalele pro-Kremlin.