Ediția #146

Bună dimineața, 

De săptămâna trecută, numărul abonaților Misreport a crescut considerabil - le urăm bun venit noilor sosiți :) Dacă vreți să înțelegeți mai bine cum facem Misreport, puteți verifica aici. (Misreport, Ediția #136)

Acum, iată știrile despre știri false:

👉 #PROPAGANDĂ PNL și PSD au cheltuit anul trecut pe presă și propagandă peste 90 de milioane de lei, potrivit informațiilor oferite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). (G4Media)

👉 De câteva săptămâni, în spaţiul public din România se rostogoleşte tema unei eventuale candidaturi a actualului preşedinte al Moldovei, Maia Sandu, la preşedinţia României. Specialiştii contactaţi de Adevărul arată că este vorba despre propagandă rusă, menită să creeze instabilitate la Chişinău.

👉 #FALS La câteva ore după ce o femeie a murit în urma mușcăturilor de câini, în zona lacului Morii din sectorul 6 al Capitalei, pe 21 ianuarie 2023, Gabriela Firea a scris pe Facebook, printre altele: 

„Pe surse, circulă informația că printr-o decizie a actualei conduceri a Primăriei Capitalei hingherii care răspund la sesizări și ridică animalele de pe străzi nu le mai duc în adăposturi, ci le dau drumul din nou pe străzi. Sper să fie doar o informație falsă, dar ar trebuit făcute verificări. (...)”.

Factual a verificat afirmațiile Gabrielei Firea și confirmă: sunt false. 

👉 #FALS Presa rusă scrie că, pentru că a primit trei blindate, Moldova vrea în NATO și se pregătește de război cu Rusia. Narațiunea promovată de publicațiile pro-Kremlin este falsă, arată Veridica.

👉 Propaganda Kremlinului pe subiecte care vizează securitatea, agresiunea rusă din Ucraina, relațiile internaționale și subiectele energetice are un impact foarte înalt asupra opiniei publice din Moldova, arată un sondaj realizat de comunitatea WatchDog.md.

Sondajul mai arată că 54% din populația Moldovei susține aderarea la Uniunea Europeană. (IPN.md)

👉 Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția că circulă știri false în mediul online, pe site-uri care copiază identitatea vizuală a unor instituții de presă din România.

Atacatorii redirecționează potențialele victime către site-uri de #phishing, site-uri clonă care arată similar cu cele oficiale ale unor companii sau chiar organizații media din România. (euractiv.ro)

⚠️ E un moment bun să ne amintim să nu oferim date personale, numărul de telefon sau datele bancare unor site-uri care promit câștiguri rapide sau tratamente revoluționare, care își fac efectul în câteva zile. Pentru că, de cele mai multe ori, avem de-a face cu escrocherii online sau scheme de phishing. 

3 sfaturi ca să-ți protejezi elevul, copilul, fratele sau sora de cyberbullying

de Dana Coțovanu

Când aveam 11 ani nu știam că ceea ce mă făcea să mă ascund în pauză, când auzeam clopoțelul, se numea bullying. Se prelungea apoi acasă cu cyberbullying. Adică primeam mesaje răutăcioase pe chat-ul privat, în care mi se spunea că sunt un copil de la țară, apoi o colegă mi-a spart contul de Facebook și a trimis mesaje vulgare unor persoane, iar a doua zi, clasa glumea despre asta.

Se întâmpla prin 2011, când mi-am făcut Facebook doar ca să mă joc CityVille, nu să înghit și hate gratuit. Am rezolvat lucrurile astea în timp: o mai chemam pe mama la școală să vorbească în fața clasei, pentru că profesorii la vremea aceea nu știau cum să pună problema, și-am mers la terapie.

Astăzi există nenumărate resurse care pot fi accesate de adulți să învețe cum să-și protejeze copiii de cyberbullying. (Salvați Copiii) Există și un număr de telefon la care copiii pot solicita asistență -  telefonul copilului. 

Datele arată că în România 1 elev din 2 este victima actelor de amenințare, de umilire sau de violență fizică, iar 4 copii din 5 asistă la situații de bullying.  (G4Media)

De ce e important? Pentru că afectează sănătatea emoțională a copiilor, încrederea în propria persoană și  lucrul în echipă.

Pentru că m-am confruntat cu asta, am pregătit pentru tine 3 sfaturi ca să-ți protejezi elevul, copilul, fratele sau sora de cyberbullying:

1. Dacă hărțuirea s-a întâmplat pe social media, este indicat să monitorizezi activitatea copilului și să accesezi setările de securitate și confidențialitate. De asemenea, poți raporta o postare defăimătoare sau un cont, conform acestui scurt ghid în cazul Facebook, pe TikTok, sau poți accesa centrul de ajutor Instagram.

2. Însă, platformele social media nu fac destul împotriva cyberbullying-ului, astfel că o comunicare deschisă și prietenoasă primează întotdeauna.

   În plus, ar fi bine să-l iei în serios pe copilul care se plânge de asta, chiar dacă poate pentru tine sunt niște glume. 60% dintre copii nu le spun îngrijitorilor că sunt hărțuiți astfel că semne precum: izolare, schimbarea rapidă a ecranului atunci când un adult intră în cameră, dificultățile de concentrare -  îți pot da de gândit.

3. La nivel legislativ, în România, bullying-ul este definit prin Legea educației naționale nr. 1/2011, plus câteva dispoziții din Codul Penal pe care Avocatoo le-a înșiruit și explicat aici.

Cum am mai putea să-i protejăm pe copii de discursul de ură în spațiul media? Nu, nu să le închidem laptopurile și să le confiscăm telefoanele, ci prin educație.

Lucia Magis Weinberg, Ph. D. la Universitatea din Washington, a scos în evidență cum pot fi îndrumați tinerii să folosească rețelele sociale mai degrabă ca o unealtă de conectare decât una de răspândire a urii.

Internațional

👉 Un studiu al Oxford Internet Institute a analizat activitatea de pe 59 de grupuri care promovau informații false despre vaccinuri. Cercetarea arată că 85% din site-urile promovate pe aceste grupuri au încercat să monetizeze informațiile false. 

👉 Politicieni de extremă dreaptă și oameni de afaceri din Italia au acceptat excursii în Crimeea organizate de un grup de influență pro-rus, după anexarea regiunii de către Federația Rusă. (OCCRP)

👉 China amplifică narațiunile dezinformative pro-ruse care susțin că NATO e de vină pentru invadarea Ucrainei. (Polygraph.info)

👉 O rețea care activează online și își spune „Rusosfera”, cu peste 80.000 de followeri, răspândește dezinformare în Africa. Scopul ei este de a submina încrederea între țările africane și Vest, dar și de a scădea susținerea față de Ucraina. (BBC)

👉 Asociațiile de jurnaliști din patru state nordice (Norvegia, Danemarca, Finlanda și Islanda) au anunțat că părăsesc, în semn de protest, Federația Internațională a Jurnaliștilor, acuzând practici corupte în interiorul acesteia. Exemplul dat de cele patru asociații este al jurnaliștilor finanțați de guvernul rus, și care rămân membri ai Federației. (Reuters)

👉 The Intercept arată cum a ajuns grupul de mercenari Wagner, finanțat de guvernul rus, să creeze un cult al violenței. Unul din simbolurile glorificării violenței e barosul, iar textul explică de ce. 

👉 Australia verifică peste 100 de influenceri online care au recomandat produse utilizatorilor, fără să dezvăluie în postările respective eventuale contracte cu entitățile care vând acele produse. (The Guardian)

👉 Twitter promite că va lua măsuri „mai puțin severe“ pentru a penaliza conturile care încalcă regulile impuse de platformă. (The Verge)

👉 Efectele schimbărilor climatice din ultimii 50 de ani se văd pe ultimele fotografii ale planetei Pământ făcute din spațiu. (The Conversation)

👉 ChatGPT pare să performeze atunci când i se cere să creeze informații false. (Futurism)

👉 …și tot The Conversation explică pe larg de ce nu ar trebui să vedem ChatGPT ca pe o „sursă de informații”. 

👉 …între timp, OpenAI a lansat un tool care permite utilizatorilor să distingă între textul generat de programe care folosesc tehnologie AI și cele create de oameni. (Axios)

👉 Artifact e o rețea socială nouă, creată de fondatorii Instagram. Potrivit acestora, Artifact va fi dedicată consumatorilor de știri și nu va permite crearea așa numitelor „bule” în care utilizatorii sunt expuși doar la informațiile care le validează credințele. (Financial Times)

👉 Universitatea Harvard renunță, de anul viitor, la unul din proiectele semnificative de monitorizare a conținutului fals pe rețele sociale. (The Hill)

👉 5 sfaturi care vin de la experți vă explică ce pași puteți să faceți pentru a vă proteja de conținut fals. (phys.org)

👉 Un studiu realizat de Council of Canadian Academies arată că țara ar fi înregistrat cu 2800 mai puține decese din cauza COVID-19 între martie și noiembrie, 2021, dacă cetățenii canadieni care credeau că pandemia de COVID-19 ar fi o farsă s-ar fi imunizat. (The Globe and Mail)

👉 ANALIZĂ. The Washington Post a numărat, de-a lungul președinției lui Donald Trump, minciunile spuse de acesta. Au fost, potrivit publicației, 30,573.

Eseistul Louis Menand, câștigător al premiului Pulitzer, folosește această informație și altele pentru a descrie, într-o analiză, perioada în care cetățenii americani și-au pierdut încrederea în presa tradițională. (The New Yorker)

👉 OPINIE. Acceptarea atleților ruși la Jocurile Olimpice de la Paris ar putea normaliza invadarea Ucrainei de către Rusia, argumentează un analist Atlantic Council.