Ediția #228

Bună dimineața, 

Citiți o ediție specială Misreport, scrisă la cald după trei zile în care am fost observator internațional la alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din Moldova, privind aderarea la Uniunea Europeană.

Să începem cu sfârșitul. 

Potrivit Comisiei Electorale Centrale a Moldovei, după procesarea tuturor proceselor verbale, prezența la vot pentru referendum și alegeri a fost de peste 50%. Rezultatele finale arată că Maia Sandu conduce turul întâi de scrutin cu peste 42% din voturile valabil exprimate, urmată de candidatul Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, fost procuror general al Moldovei. 

Cei doi urmează să se înfrunte în al doilea tur al alegerilor, care durează două săptămâni, iar votul final va fi pe 3 noiembrie. (G4Media)

Însă ochii tuturor au fost ațintiți spre votul pentru referendumul privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Unde bătălia a fost strânsă și influențată de mai mulți factori. Însă, înainte de rezultatele oficiale, duminică seara, rețelele sociale din România & Moldova au fost împânzite de rezultate parțiale, care arătau un vot majoritar împotriva aderării. 

⚡ E un moment bun să ne gândim de două ori înainte să partajăm pe rețele sociale informații alarmiste sau șocante, care, însă, reflectă realități parțiale. Ele pot crea percepții greșite în rândul publicului. În cazul specific al referedumului, tipul ăsta de postări pot duce la demobilizarea votanților sau la acuzații ulterioare de fraudare a scrutinului, indiferent de tabere. 

⚠️ E tot un moment bun să ne gândim, din nou, la sursele din care ne luăm informațiile. De pildă, în astfel de momente sensibile, să urmărim care din sursele de informare pe care le folosim (publicații, experți, influenceri) sunt capabile să analizeze la rece și să nu ne creeze percepții greșite prin informațiile pe care le difuzează. Și să alegem să nu le mai folosim mai departe pe celelalte. 🙂

…pentru că, luni, după numărarea tuturor voturilor - inclusiv cele din diaspora - datele finale arată că Moldova a votat majoritar pentru aderarea la UE, chiar dacă diferența dintre tabăra pro-europeană și cea care a ales împotriva aderării este de câteva zeci de mii de voturi. (CEC Moldova)

…iar Rusia s-a grăbit să anunțe că vede o „anomalie” în creșterea numărului de voturi în favoarea referendumului pro-UE din Republica Moldova și spune că procesul electoral „ridică o mulțime de semne de întrebare”, potrivit purtătorului de cuvânt al președintelui Vladimir Putin. (Digi24)

Rezultatul strâns al referendumului a generat un nou val de postări pe rețelele sociale, în care am descoperit că ne pricepem toți la poziționări strategice, analize geopolitice și analiză a spațiului informațional (pe lângă fotbal & poezie). 

Președinta Maia Sandu a arătat, la rândul ei, că alegerile duble de duminică s-au confruntat cu un atac „fără precedent” din partea ingerințelor externe, după ce rezultatele preliminare au arătat că scrutinul se îndreaptă spre un al doilea tur strâns, iar referendumul privind aderarea la UE este extrem de echilibrat. 

Sandu a declarat că există „dovezi clare” că grupuri criminale, care colaborează cu forțe străine ostile intereselor Moldovei, au încercat să cumpere 300.000 de voturi, ceea ce ea a numit „o fraudă de o amploare fără precedent.” (Reuters)

Maia Sandu se referă chiar la interferența Rusiei. Despre care am aflat detalii din investigațiile Ziarului de Gardă, o publicație independentă de investigații din Moldova. 

Timp de trei luni, Măriuța Nistor, reporter la Ziarul de Gardă din Moldova, a documentat din interior, sub acoperire, cum funcționează sistemul de manipulare a publicului creat de oligarhul fugar Ilan Șor. 

A putut să arate clar traseul banilor care au plecat din Rusia, de la o bancă deținută de statul rus, și au ajuns în conturile unor cetățeni din Moldova care organizau sau participau activ la sabotarea referendumului pro-UE. Metodele lor variau de la răspândirea de pliante dezinformative la organizare de proteste și cumpărarea efectivă a voturilor. 

Investigațiile ZdG au mai arătat că o mare parte din personajele plătite de Șor pentru a răspândi narațiuni false, anti-UE, se bucură din plin de beneficiile Europei, în timp ce îi îndeamnă pe restul moldovenilor să voteze NU la referendum. Au fost preluate în cascadă de televiziuni din Moldova, România și UE.

Procuratura Anticorupție (PA) din Moldova a anunțat că vineri, 18 octombrie, în comun cu ofițerii Inspectoratului Național de Investigații (INI), a efectuat mai multe percheziții în contextul publicării investigației Ziarului de Gardă „În Slujba Moscovei”.

M-am întâlnit, la Chișinău, cu Alina Radu, director și co-fondator al Ziarului de Gardă. Anticamera ei era plină de reporteri și observatori internaționali. Zilele astea, pare că toată lumea care vizitează Moldova ar vrea și o mică parte din timpul și atenția Alinei și a reporterilor ei. Dar în spatele atenției aduse de dezvăluirile din ultimele săptămâni, redacția din Moldova duce o luptă constantă, inegală și obositoare pentru a-și asigura o finanțare curată și pentru a-și proteja, online și IRL (in real life) reporterii de investigații.

Pentru că, în afară de Rusia & dezinformare, jurnalismul de investigație se mai luptă cu…

…marile platformele sociale, inundate de falsuri și dezinformare, de multe ori sponsorizate (plătite, n. red.) chiar de subiecții investigațiilor pe care le realizează.

 „Nu vrem să luăm publicitate de la corupți”

În fața unui mic laptop, Alina Radu râde. Ca o componentă a strategiei de finanțare curată, ZdG a decis că nu acceptă publicitate de la personaje politice sau companii corupte.

 „La noi vine compania cu oferta de publicitate, și eu apoi trebuie să fac due dilligence, să mă apuc să caut să verific dacă nu cumva accept bani de la o companie coruptă. Am încercat și asta: o dată am acceptat publicitate de la o companie despre care scrisesem că e coruptă. Și ne-am trezit cu publicul nostru, pe care l-am educat noi și uite, crește, că ne critică și arată dubla măsură. Așa că am renunțat.”

Perioada alegerilor mai vine cu o provocare: publicitatea electorală, pe care candidații o plătesc platformelor. Și care se inserează fin în conținutul pe care îl produc jurnaliștii de investigații.

„Eu am, să zicem, pe YouTube un material în care vorbesc despre candidatul corupt. Ei, ce mă fac eu dacă video-ul meu în care îl expun pe acel candidat începe cu un clip publicitar în care candidatul spune ce grozav e el și așa mai departe…

Am decis să blocăm publicitatea de pe rețele - adică, acum când investigațiile pe care le-am publicat ne-ar aduce bani. Uite că nu ne putem bucura nici de asta”, spune Alina.

O luptă inegală

ZdG publică o ediție săptămânală pe hârtie, în limba română, și tot săptămânal, una în limba rusă. Are pagină de Facebook, canal de YouTube și prezență activă pe canalele de social media.  Finanțarea investigațiilor ZdG - și a publicației în sine - e un mix de soluții punctuale gândite să asigure independența editorială: granturi, abonamente pentru edițiile scrise, donații pe Patreon și publicitate comercială.

Doar că Alina Radu spune că, în primăvară, Meta a penalizat pagina de Facebook a publicației, pentru că a publicat fotografii cu conținut violent. Erau ilustrații ale războiului declanșat în 2022 de Rusia în Ucraina, subiect pe care ZdG îl acoperă constant.

„Am scris la Meta, am comunicat, dar nu am văzut efecte. Am făcut alte pagini, pe ele, investigațiile noastre de acum au tracțiune și audiență, pe pagina noastră oficială, mai puțin”, spune Alina Radu. Și mai e ceva: pe rețelele sociale, redacția trebuie să găsească feluri de a ajunge la un public la care rețeaua lui Ilan Șor ajunge, de exemplu, plătind pentru audiență.

În plus, astfel de investigații presupun costuri suplimentare, de asigurare a securității fizice și cibernetice a reporterilor. Programele de finanțare sau granturile la care au acces publicațiile din Moldova asigură rar astfel de fonduri.

„Avem în Moldova afaceri mici, curate, care ne mai ajută - dar nici ei nu au foarte mult. Donatorii noștri sunt inimoși, dar am ajuns să ne uităm cu jind la țări mai mari care au un bazin de populație mai mare și se pot finanța așa publicațiile”, adaugă Radu.

Și își păstrează optimismul și încrederea că investigațiile de impact vor reuși, într-un fel sau altul, să ajungă la public și să genereze venituri care să asigure o viață decentă reporterilor care le duc în fața audienței.

În loc de concluzie

Vă rog să luați următoarele aserțiuni drept opinii personale, nu fapte :) 

Ca jurnalist, am arătat, în trecut, cu dovezi, cum partide din România folosesc rețelele sociale pentru a-și amplifica, pe bani, propaganda. So far, so good. 

Însă, pe lângă mesaje propagandiste, Meta - și alte rețele sociale - acceptă să amplifice falsuri și declarații extremiste sau care incită la ură, pe bani. 

E cazul AUR, despre care am scris în Misreport (SPECIAL: 19 „publicații independente”, marca AUR, plătesc Facebook pentru a amplifica propagandă de partid și conținut fals), PressOne (Rețeaua de AUR. Partidul plătește Facebook pentru a-și amplifica mesajele sub identități false) și RISE Project (ANALIZĂ. Cum propagă AUR aceleași mesaje ca partidul de guvernământ din Ungaria), și despre care a scris cel mai recent Context.ro (Rețeaua minciunilor de AUR. Zeci de site-uri și conturi de Facebook umflate cu bani ca să amplifice propaganda și conspirațiile). Am scris în PressOne (Rețeaua 9x9. Cum ne manipulează băieții deștepți ai Internetului, cu bani de la partid) despre cum și PSD obișnuiește să facă asta, iar în Misreport (Ediția #145: Campanie plătită al cărei scop a fost decredibilizarea Emiliei Șercan) am documentat încercările PNL.

Facem parte și din redacția Public Record, unde ne-am făcut o misiune din a documenta rețelele care ne inundă spațiul informațional românesc cu bullshit - conținut conspiraționist, falsuri și ipoteze aiuristice, care acoperă munca jurnaliștilor.

Bianca Albu a scris despre cum o fundație deținută de un ospătar de la Hanul lui Manuc și un crainic sportiv de la FCSB umplu Facebook de povești conspiraționiste, pe bani. (Public Record)

…iar în dimineața asta Matei Vrabie a publicat o altă investigație care arată că indivizi cu trecut dubios și conexiuni suspecte în lumea criminalității dețin și coordonează o rețea de site-uri și pagini de Facebook care amplifică narațiuni anti-UE. (Public Record)

Prin Digital Services Act, Comisia Europeană spune că s-a asigurat că cetățenii UE sunt protejați de acțiunile care prezintă riscuri particulare în diseminarea de conținut ilegal și daune sociale, pe marile platforme. 

Realitatea arată că nu vorbim destul despre efectele rețelelor sociale în amplificarea dezinformării și în detrimentul conținutului jurnalistic documentat. Despre asta vorbește foarte des, de pildă, jurnalista filipineză Maria Ressa, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2021. 

Un avertisment serios în sensul ăsta, care conține și posibilitatea unei soluții, vine de la Renee DiResta - fostă jurnalistă, în prezent cercetător în domeniul dezinformării, care, în 2018, a propus să ne uităm mai mult la „freedom of reach” (adică libertatea de a obține audiență pe marile platforme, n. red.), în timp ce asigurăm „freedom of speech” (libertatea de exprimare).

DiResta a coordonat activitatea centrului Stanford Internet Observatory, care a fost dizolvat pur și simplu din cauza presiunilor politice. (The Guardian)

Epilog

Am văzut rezultatul referendumului din Moldova ca pe un moment bun să învățăm, pentru că ne așteaptă și pe noi două rânduri de alegeri - prezidențiale și parlamentare, în următoarele două luni. Cum spune Alina Radu, dezinformarea joacă un rol important, dar nu e singurul factor care decide traseul unei democrații. (Facebook)

Am păstrat pentru final concluziile Elenei Calistru co-fondatoare și președinta Funky Citizens, observator internațional la alegerile din Moldova. (Republica)

Din care aș desprinde ideea asta: 

„Aș vrea ca noi, în România, dar și prin alte locuri din Europa să nu ne uităm superior la rezultatele din Moldova sau să spunem prostii de tipul «văleu, aproape au ales calea Rusiei / să stea cu Rusia dacă nu vor bunăstarea Europei». Pentru că nici în restul Europei nu mai ține de cald, foame sau visare Europa așa cum o făcea acum câteva decade.”

Te rugăm să nu uiți că Misreport este o publicație realizată de doi oameni, în timpul lor liber.

Poți sprijini Misreport devenind membru plătitor. Ne mai poți ajuta recomandând Misreport prietenilor sau distribuind conținutul newsletter-ului pe rețele sociale.