Bună dimineața,
Prieteni, să începem această ediție direct cu elefantul din cameră: în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, pe primul loc s-a clasat Călin Georgescu, candidat independent, cu un discurs „aliniat Rusiei”, după cum a menționat chiar agenția de presă a Kremlinului, Ria Novosti. (HotNews).
Georgescu a obținut peste două milioane de voturi, iar distribuția acestora arată că a câștigat în 13 județe din România. (G4Media)
Informația a produs stupoare în aproape toate mediile, ascensiunea sa „scăpând” sondajelor de opinie, televiziunilor - massmediei, în general.
Și nouă :)
Ne-am făcut o misiune la Misreport să vă informăm, în timp real - de trucurile prin care publicul poate fi manipulat cu ajutorul falsurilor sau a ipotezelor conspiraționiste amplificate online. Iar faptul că în ultimele săptămâni nu ați găsit în newsletter-ul nostru informații consistente despre ascensiunea lui Călin Georgescu pe rețele sociale ne arată că am eșuat, la acest capitol, în misiunea noastră.
Ne cerem scuze.
Am putea să vă oferim explicații post-factum, dar adevărul e că nu am putut intui dimensiunea acestui fenomen. E un moment în care e esențial să admitem că am greșit pentru a putea înțelege acest rezultat și ce stă în spatele lui.
Cu atât mai mult cu cât această înțelegere - adică un fel de diagnoză - formulată corect și onest e singurul fel de a învăța cum să nu repetăm aceeași eroare.
Veți găsi în prima parte a newsletter-ului, puse cap la cap, informațiile pe care le-am adunat de-a lungul timpului în Misreport despre Călin Georgescu.
A doua parte e o opinie informată despre spațiul nostru informațional, în ultimii trei ani.
L-am descoperit prima dată pe Călin Georgescu prin 2017, în acest interviu de pe un site care a dus stindardul dezinformării pro-ruse înainte de 2015. (gandeste.org via Wayback Machine)
Ideile lui - dacă pot fi numite așa - nu s-au schimbat prea mult de atunci.
Am scris prima dată de Călin Georgescu în Misreport în decembrie, 2020, când AUR tocmai intra în Parlamentul României, iar Georgescu era premierul propus de partid. (Republica/Misreport #Ediția 43)
Mai târziu, în ianuarie 2021, Călin Georgescu a filmat un clip în care făcea baie în apa unui lac de munte, promovând, în plină pandemie, mesaje anti vaccin și anti știință. Am arătat atunci în PressOne că Georgescu, supranumit de fanii săi de pe rețelele sociale „premierul nostru”, și care se profila drept naționalist și anti-globalist, filmase acel clip în Austria, într-un lac din Alpi, unde înotul este interzis din 2016. (Misreport, #Ediția 47)
RISE Project a obținut o declarație în care Georgescu arăta că nu e important unde a fost filmat clipul pentru că „Dumnezeu este peste tot”. (Facebook/RISE Project)
De fapt, nici ninsoarea din clip nu este reală, ea fiind adăugată în post producția video-ului, a arătat atunci Buletin de București.
O săptămână mai târziu, YouTube înlăturase acel video din cauză că nu îndeplinea termenii și condițiile YouTube. (Libertatea)
În februarie, 2022, într-o intervenție televizată, Călin Georgescu a încercat să reabiliteze personaje din istoria legionară a României - Corneliu Zelea Codreanu sau Ion Antonescu. Istoricul Dorin Dobrincu demonta afirmațiile sale cu argumente. (Misreport, #Ediția 98)
„Există riscul ca acești oameni să folosească istoria ca suport propagandistic, pentru a-și susține agenda, pentru a se autopromova, pentru autovictimizare, pentru a răspândi frici și pentru mobilizare politică”, arăta atunci istoricul citat, referindu-se la afirmațiile lui Georgescu. (Europa Liberă)
Retrospectiv, vedem că procurorii au ignorat episoadele de antisemitism și propagandă legionară înregistrate în România în ultimii doi ani, conform unui răspuns al Parchetului General (PG) pentru G4Media și Info Sud-Est.
Care arată că nu a existat nicio autosesizare în 2023 și 2024, deși fenomenul antisemitismului și propaganda legionară au cunoscut o creștere vertiginoasă, mai ales pe rețelele de socializare și în rândul liderilor politici ai curentelor extremiste.
Un alt fals pe care l-am văzut menționat în multe publicații a fost că Georgescu ar fi fost deja președintele de onoare al AUR. Informația a fost lansată de către George Simion. (G4Media). Acesta a revenit ulterior asupra afirmației, după ce Claudiu Târziu, celălalt co-președinte al AUR, a negat că Georgescu ar fi președinte de onoare. (Europa Liberă)
În realitate, am arătat atunci că, potrivit statutului AUR, un președinte de onoare poate fi doar „ales” prin „adunarea generală, conferinţă sau congres”, la orice nivel al organizațiilor. Mențiunea este făcută la Articolul 34, alineatul 4 al statutului.
De altfel, pagina de Facebook care l-a promovat, până în 2020 pe Călin Georgescu drept premierul „poporului” a făcut, în aceeași perioadă, un switch - în locul imaginilor cu acesta, a început să-l profileze pe Marius Lulea, vicepreședinte AUR, pentru postul de premier.
Acum, acea pagină nu mai există.
A reapărut în vizorul public în campania electorală pentru prezidențiale, ignorat în mare parte de media mainstream.
Un raport Expert Forum observă creșterea spectaculoasă a vizualizărilor pe care Călin Georgescu le-a generat pe TikTok.
În același timp, Info-Sud-Est a observat același fenomen, în ultima lună. Articolul este util pentru cine dorește să înțeleagă mai bine mecanismele de viralizare folosite de Georgescu.
Cu o zi înaintea alegerilor, mai multe pagini de Facebook au propagat, cu puțin timp înainte de alegeri, mesajul că George Simion, candidatul partidului extremist AUR, e susținut de fostul „premier” AUR, Călin Georgescu, care s-ar fi retras din cursă. (G4Media)
Misreport a demonstrat anul trecut că paginile menționate sunt conexate cu site-uri ale căror domenii au fost cumpărate, în mare parte, de Marius Lulea, vicepreședintele AUR.
Acum…
Deși o astfel de creștere în audiență pe rețele sociale este relevantă, nu există niciun studiu care să facă o conversie între numărul de persoane care văd conținutul produs de un candidat și exprimarea votului.
De pildă, TikTok a devenit un subiect major de discuție în politica din Malaezia după alegerile generale din noiembrie 2022, pe care comentatorii străini și locali le-au numit „alegerile TikTok”, deoarece au fost primele de la scăderea vârstei de vot de la 21 la 18 ani.
Partidul Islamic din Malaysia (PAS) a obținut cele mai multe locuri, un rezultat care a surprins. Deși au existat mai mulți factori în spatele acestei victorii, utilizarea TikTok a fost adesea considerată semnificativă. (East Asia Forum)
…iar POLITICO descria, în primăvară, cum TikTok e folosit de extrema dreaptă din Europa pentru a puncta în alegerile europarlamentare.
În plus, algoritmul TikTok e ceva ce nu cunoaștem direct, observăm doar efectele sale. La fel ca la restul rețelelor sociale.
Totuși, dacă creșterea vizualizărilor pe TikTok, sau suma reacțiilor obținute pe Facebook, ar însemna automat și voturi, probabil ar trebui să îl vedem și pe George Simion în turul doi al alegerilor. Și nu este.
Ceea ce înseamnă că, în afara audienței, candidatul câștigător a punctat și la alte capitole.
⚡ Merită să ne uităm puțin aici și la spațiul informațional în care ne-am mișcat în ultimii trei ani. Jurnalistul Cristian Andrei (Snoop.ro) a arătat de-a lungul ultimilor trei ani cum partidele din România au pompat constant bani publici pentru propagandă electorală în media mainstream. E meritul său că a ținut această realitate constant în atenția noastră.
Recorder a arătat, în 2022, că partidele politice au inventat un sistem prin care cumpără presa cu bani de la bugetul de stat, trecuți prin conturile unor intermediari și livrați apoi către trusturile media - un pact între jurnaliști și politicieni, în care presa s-a grupat într-o singură tabără și stă cu capul plecat în fața partidelor care s-au grupat și ele într-o singură coaliție.
Scriam acum câteva luni, într-un editorial pe Public Record - o opinie, deci - că după asaltul de aproape patru ani al banilor publici asupra realității, nici noi nu mai știm ce nu știm. Această orbire ne seceră pe toți, deopotrivă, cetățeni, politicieni sau jurnaliști, indiferent cât suntem de dispuși să o acceptăm. Pe fondul acestui control al discursului și informației publice, vine reversul. Ocuparea spațiului informațional cu orice. Delirul.
⚠️ În această orbire generală, a venit lehamitea. Realitatea pe care nu am mai văzut-o oglindită în media - efectul inflației, recalcularea haotică a pensiilor, costurile mărite de trai - o serie de subiecte pe care media le-a tratat maxim ca pe niște fenomene. Nu a mai oferit voce oamenilor, care suportaseră deja o pandemie cu lockdown.
În urma căreia nicio instituție publică din România nu a simțit nevoia să facă, cu transparență, o analiză cu bune și rele. Cu greșeli. Cu explicații.
E relevant aici să citiți seria asta de reportaje scrise de Bianca Felseghi pentru PressOne.
O altă perspectivă vine de la istoricul Cosmin Popa: „Este, în primul rând, mâna crizei structurale a partidelor politice, peste care s-a suprapus şi propaganda rusă”. (G4Media)
⚠️ Și, peste toate, minciuna.
Tindem să uităm - dar PNL a câștigat alegerile din 2020 promițând că nu va face alianță cu PSD. Apoi au făcut-o.
Dacă aveți curiozitatea să intrați pe Factual, veți descoperi o colecție de minciuni elaborate, produse de politicienii care, în ultimii trei ani, au considerat că nu mai au nimic de dialogat cu publicul.
Candidatul la președinție al PNL a cheltuit milioane de euro pe afișaj outdoor pentru un volum autobiografic inutil. Candidatul la președinție al PSD nu e capabil nici acum să ne arate o diplomă de BAC. Curtea Constituțională a României a decis să respingă candidatura senatoarei Diana Iovanovici-Șoșoacă, argumentând cu citate din presă pozițiile ei nedemocratice și anti-occidentale.
Media tradițională, cu regulile ei, a eșuat în a reflecta furia publică pentru toate aceste derapaje.
Pe acest fond, a venit votul anti-sistem. Unul din trei europeni votează anti-sistem, remarca anul trecut The Guardian.
Între timp, câmpul nostru de atenție scade, arată cercetătorii. (American Psychological Association)
Acum două săptămâni, mai notam că evităm în continuare să numim platformele de social media ceea ce au devenit, de fapt, în percepția publică: massmedia. Cu consecințe. „You are the media now”, replica celui mai bogat om din lume, Elon Musk, după rezultatele la alegerile prezidențiale din SUA, e esența.
Toate cele de mai sus arată ca un bufet suedez pentru furtuna perfectă.