Ediția #237 - Retrospectivă 2024
Bună dimineața,
Prieteni, citiți ultima ediție Misreport de anul ăsta - și vă mulțumim că ați rămas alături de noi. Echipa - adică Ovidiu și cu mine - intră într-o binemeritată vacanță. Până să declarăm închis anul, hai să ne uităm retrospectiv la 2024.
Am trecut, în noiembrie și începutul lui decembrie, prin alegeri parlamentare și prezidențiale. În urma lor, ne uităm azi la aceeași configurație politică 🙂
Ne-am gândit că e bine să reținem această fotografie:
Deși au fost alegeri prezidențiale, Klaus Iohannis e încă președinte și va rămâne în funcție „până la depunerea jurământului de președinte nou ales”.
Ne-a anunțat chiar el, după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale, motivând că un stat extern s-a implicat și a influențat procesul electoral, în favoarea lui Călin Georgescu. (Digi24)
…iar Marcel Ciolacu a fost nominalizat, de către acesta, premier - deși s-a clasat al treilea în primul tur al prezidențialelor, apoi a demisionat, de formă, din funcția de lider PSD, și a anunțat, tot de formă, în urmă cu câteva zile, că retrage PSD de la guvernare, și va susține un guvern minoritar de dreapta. (G4Media)
Guvernul său a fost investit pe repede înainte și menține în funcții mai mulți miniștri din fostul guvern Ciolacu. (Biziday)
Între timp, nicio instituție publică a statului român nu a fost capabilă să producă explicații susținute de dovezi pentru a explica în ce fel a acționat statul străin asupra României.
2024 e anul în care am normalizat delirul ca formă a discursului public - și am scris despre asta în Public Record.
Acum, să ne uităm la detaliile din spatele fotografiei. Am structurat câteva informații cu care credem că e bine să pășim în 2025. Și să nu le uităm.
Partidele și banii de propagandă
👉 Doar în luna ianuarie, PSD și PNL au cheltuit pentru presă și propagandă peste 12 milioane de lei, potrivit datelor furnizate de partide Autorității Electorale Permanente (AEP).
Jurnalistul Cristian Andrei arăta pentru HotNews că nu vedem aceste materiale marcate ca atare, ca advertoriale, în media. În plus, liderii partidelor refuză să spună cum cheltuiesc acești bani proveniți din fonduri publice. - Misreport, Ediția #199
👉 PSD a cheltuit, în 2023, 85 de milioane de lei din bani publici pentru presă și propagandă. Aceasta este informația pe care o aflam în aprilie. Ce nu știam - și nu știm nici acum- e cui și pentru ce fel de servicii a plătit PSD aceste sume, din cauză că partidul invocă secretul comercial pentru a nu explica transparent cum au folosit banii publici. (Europa Liberă) - Misreport, Ediția #203
👉 Partidele parlamentare din România au cheltuit, în primele trei luni ale anului 2024, peste 65 de milioane de lei pentru propagandă și presă, anunța un raport Expert Forum citat de PressHUB, tot în aprilie.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) virase pentru perioada ianuarie-martie către cinci partide suma de 67,6 de milioane de lei. (Misreport, Ediția #206)
👉 Telespectatorii televiziunilor de știri s-au uitat la emisiuni promoționale, fără să știe că acestea sunt plătite cu zeci și sute de mii de euro de către partidele care și-au trimis invitații în studiouri, în campania electorală pentru alegerile europarlamentare, adică perioada mai-iunie, 2024.
PSD, PNL și AUR au plătit într-o singură lună aproximativ 4 milioane de euro pentru promovare doar către Realitatea Plus. PSD a plătit, în aceeași perioadă, emisiuni publicitare către șapte televiziuni.
Multe din emisiuni nu au fost marcate drept publicitare și niciun partid din cele menționate, și nici televiziunile - în afară de Prima TV - nu au explicat transparent pentru ce au fost folosiți acești bani.
Care vin din fonduri publice 🙂 (Snoop.ro & Active Watch) - Misreport, Ediția #226
👉 Partidele din România au cheltuit 100 de milioane de lei între 2019 și 2023 doar pentru publicitate online, cei mai mulți bani s-au dus către Facebook și Instagram (80 milioane lei), Google și Youtube (18 milioane lei).
Peste jumătate din acești bani au fost cheltuiți de PSD, PNL și USR. Expert Forum explică pe larg cum s-au cheltuit banii și ce audiență a avut publicitatea politică plătită online. - Misreport, Ediția #192
👉 Banii publici care ajung la partide și apoi la instituții media pentru „publicitate și propagandă” nemarcate corespunzător sunt, în acest moment „cel mai mare instrument de capturare politică a presei românești”, avertiza în iulie Misiunea pentru Libertatea Presei în România a Media Freedom Rapid Response (MFRR).
Raportul organizației mai spune că o mare parte din mediatizarea campaniilor electorale din România a fost serios compromisă de capturarea politică a mass-media, care nu reușește să ofere relatările politice corecte și echilibrate, necesare pentru ca publicul să ia decizii electorale informate. (HotNews) - Misreport, Ediția #214
👉 PNL a plătit, în iulie, apariția unor articole publicitare în presa online, în care se laudă cu raportul Comisiei Europene privind statul de drept din România.
G4Media nota că e pentru prima oară când un partid aflat la putere folosește în scop de propagandă politică un raport al Comisiei Europene privind justiția, dat fiind că până acum aceste rapoarte aveau un ton critic.
Asociația Forumul Judecătorilor și ONG-ul CRPE au criticat raportul Comisiei Europene, despre care au spus că a ignorat aspectele negative din justiție. - Misreport, Ediția #216
👉 În fine, o medie de 150.000 de euro pe zi - atât a încasat Meta între mijlocul lui noiembrie și mijlocul lui decembrie, pentru publicitate pe teme politice și/sau sociale, de la entități din România. Vorbim aici de partide, politicieni sau pagini de Facebook implicate în campania electorală.
34.597.717 milioane de lei - adică aproximativ 6.95 milioane de euro - au fost plătiți, în ultimele trei luni.
Dintre aceștia, 22.429.383 - adică peste 4.5 milioane de euro - au fost plătiți doar în ultimele 30 de zile. (Google Spreadsheets)
Informațiile au fost extrase de noi din Facebook Ads Library, pentru data de 16.12.2024. - Misreport, Ediția #236
👉 Săptămâna trecută, Snoop arăta că principala campanie a lui Călin Georgescu pe TikTok a fost plătită de către PNL, prin compania Kensington. 1.017.098 RON a virat partidul către companie.
…în caz că doriți să revedeți, am selectat și un caz clasic în care politicienii PNL și PSD ne-au dezinformat, în primăvara lui 2024, cu ajutorul televiziunilor și site-urilor. Nu s-a întâmplat absolut nimic cu cei care au mințit atunci 🙂
În martie, România a câștigat în dosarul Roșia Montană în care Gabriel Resources cerea despăgubiri de aproximativ 6,7 miliarde de dolari, după ce, de mai multe ori, în ultima lună, presa scrisese că România va pierde, citând surse guvernamentale (un exemplu e aici, dar și aici).
G4Media a arătat că am avut de-a face cu un comportament iresponsabil al premierului Marcel Ciolacu și ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, care au întreținut prin declarații percepția că România va pierde.
Ba chiar, pe acest fond, Boloș a avansat ideea că proiectul minier ar putea fi reluat, iar premierul a vorbit chiar despre posibila organizare a unui referendum pe această temă. (Europa Liberă)
În paralel, PSD l-a acuzat pe fostul premier Dacian Cioloş că ar fi principalul vinovat pentru situația în care se află România în litigiul cu firma ce deţine dreptul de exploatare minieră la Roşia Montană, susținând că țara noastră „riscă să plătească prejudicii de miliarde din cauza deciziilor lui Cioloş, Orban şi USR”. - Misreport, Ediția #199
Am fost inundați de dezinformare în campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Totuși, nu trebuia să ne apere cineva?
Începând din aprilie, 2024, nu mai puțin de 9 (nouă) instituții din România cooperează pentru eliminarea conținutului ilegal de pe internet, inclusiv cel creat cu tehnologie AI, dar și pentru combaterea dezinformării online în acord cu Regulamentele UE, se arată într-un Memorandum aprobat de Guvern. (HotNews)
Una din aceste instituții e Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, condus de Bogdan Ivan - cel care ne asigura prin noiembrie că PSD nu folosește trolli. Câteva zile mai târziu, Public Record număra cel puțin 70 de astfel de conturi false care acționau în favoarea PSD.
Și tot în noiembrie aflam că, sub pretextul că luptă cu dezinformarea, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a cheltuit 10 milioane de lei, bani europeni pentru un soft pe bază de AI care să facă „dosare personale” jurnaliștilor și influencerilor, arată reporterii de la Context.ro și PressOne.
Doar că MAE nu poate spune pentru ce a fost folosit softul și susține că de un an de zile e „în curs de operaționalizare”. Firma care l-a creat contrazice ministerul și afirmă că programul e funcțional.
Ne-au apărat, în schimb, constant, o serie de proiecte independente, pe care le găsiți în Ediția specială în care am descris Ecosistemul de dezinformare din România, așa cum l-am văzut încă din 2015.
În fine, situația nu stă mai bine nici la nivel global.
👉 În mai, Stanford Internet Observatory, un mic dar proeminent grup de cercetare care studiază abuzurile de pe platformele de social media, părea să fie în criză, anunța The Verge, citând newsletter-ul Platformer.
Unii membri cheie ai personalului au plecat recent, inclusiv directorul fondator Alex Stamos și directorul de cercetare Renée DiResta, raportează Platformer. Alți membri ai personalului au plecat după ce contractele lor nu au fost reînnoite, iar unor membri li s-a spus să își caute alte locuri de muncă. Ulterior, centrul a fost închis.
👉 În iulie, scriam că cercetătorii academici care studiază dezinformarea online în SUA se confruntă cu un efort concertat – inclusiv din partea unor membri ai Congresului – de a submina sau de a reduce la tăcere activitatea lor de documentare a conținutului fals și înșelător de pe internet. Se afirmă că cercetătorii dezinformării online încearcă să reducă la tăcere vocile conservatoare.
Dovezile sugerau exact contrariul. (Science)
👉 Pe acest fond, e bine să înțelegem la ce să ne așteptăm în 2025. Mai ales că nu suntem pregătiți să facem față celui mai bogat om al lumii - care e un bully.
A finanțat alegeri, a incitat revolte și a ignorat legi, notează The Guardian, într-o opinie recentă, în care îl aseamănă pe Elon Musk, CEO-ul X (ex-Twitter), cu un stat paria. Cu alte cuvinte, Musk, un singur om, are puterea de a juca pe piața globală asemeni unui stat.
Să ne uităm puțin la ce-a făcut Musk în 2024.
👉 …a publicat pe X un fals referitor la revoltele de stradă din Marea Britanie - și anume, că protestatarii de extremă dreapta ar urma să fie închiși în centre de detenție. Imaginea falsă a fost publicată pe X inițial de către Ashlea Simon, copreședinte al partidului extremist Britain First.
Musk a șters postarea după 30 de minute. (The Guardian)
👉 …iar Centrul pentru Combaterea Urii în Mediul Digital arată că Musk a postat anul acesta pe X cel puțin 50 de mesaje care au fost ulterior verificate și dovedite ca fiind false. (NBC News)
👉 Un articol fals din 2015 despre „eliminarea rasei albe” a fost reluat pe rețelele sociale și amplificat de Elon Musk; autorul, un troll autodeclarat, a recunoscut că textul era o „provocare intenționată” și complet neadevărat. (Australian Associated Press)
👉 Rolling Stone a creat și un timeline special care urmărește cum s-a transformat Musk într-unul din cei mai mari promotori ai dezinformărilor online.
Avem, totuși, soluții la tipul ăsta de bully, iar vestea bună vine din Brazilia, unde…
👉 Elon Musk a fost investigat de un judecător al Curții Supreme Electorale pentru răspândirea unor falsuri cu scop dezinformativ. Associated Press a reunit într-un singur text toate detaliile legate de acest caz.
👉 …iar X a fost blocată în Brazilia, în urma unei decizii definitive a Curții Supreme.
Institutul Reuters pentru Jurnalism a vorbit cu mai multe publicații din Brazilia pentru a vedea dacă au fost afectate de blocarea rețelei.
Spoiler alert: nu prea, pentru că publicațiile încearcă deja să devină independente de traficul pe care îl (mai) aduc rețelele sociale.
👉 X și-a suspendat ulterior operațiunile din Brazilia, după ce un judecător a ordonat ca o serie de conturi care au răspândit dezinformare să fie închise, în timpul în care autorii sunt cercetați. E vorba de apropiați ai fostului președinte, Jair Bolsonaro, susținători ai dreptei extremiste. (BBC)
👉 Curtea Supremă din Brazilia a menținut blocajul impus platformei de social media X, care nu a numit un nou reprezentant legal în țară înainte de termenul limită impus de instanță. (BBC)
👉 În fine, în octombrie, platforma de socializare X a lui Elon Musk a declarat Curţii Supreme că s-a conformat ordinelor de a opri răspândirea dezinformării şi a cerut unui judecător să ridice interdicţia asupra platformei.
Brazilia, a şasea cea mai mare piaţă a X la nivel global, cu aproximativ 21,5 milioane de utilizatori, a blocat accesul cetățenilor săi la rețeaua X la finalul lunii august, după ce rețeaua a refuzat să implementeze măsuri impuse de un judecător al Curții Supreme. (News.ro)
👉 OPINIE. Marina Hyde, jurnalist The Guardian, scria că în urma urganului Milton, care a măturat SUA, au rămas două lumi. Una îi aparține lui Elon Musk. Cealaltă se numește realitate obiectivă.
În fine, jurnalista Maria Ressa arăta, în martie, că platformele sociale devin, în lipsa educației, instrumente puternice în mâna unor lideri cu tendințe autoritariste, care folosesc tehnologia pentru a manipula publicul și a anula drepturi fundamentale. (Keogh School of Public Affairs/University of Notre-Dame)
👉 …și totul a culminat cu postarea: You are the media now, adresată utilizatorilor X, imediat după ce Donald Trump a câștigat alegerile din SUA. Am dedicat o ediție specială Misreport pentru a analiza ce anume înseamnă afirmația lui Musk.
⌚ Dacă vreți să știți cum stăteam anul trecut pe vremea asta, aruncați o privire aici, la retrospectiva Misreport pe 2023. Oh, those fine days…
Prieteni, cam asta a fost pentru 2024. Ne revedem aici marți, 14 ianuarie!
Până atunci, să aveți sărbători liniștite și un an nou în care să vedem mai puțin delir pe post de realitate 🙂